Dumnezeiasca Providenta si Fratele Elia, Apostol al Lui Dumnezeu

   de Parintele Rene Laurentin 
(in prefata cartii Fiorellei Turolli, "Dumnezeiasca Providenta si Fratele Elia, Apostol al Lui Dumnezeu")

Fratele Elia

   Elias Cataldo (Fratele Ilie in calugarie), s-a nascut la 20 februarie 1962, intr-o familie de tarani din extremul sud al Italiei. La varsta de 7 ani, a avut surpriza "sa vada ingeri". El i-a marturisit linistit acest lucru mamei sale care framanta paine, iar aceasta i-a dat o pereche zdravana de palme.
   Era prima prefigurare a stigmatelor si a altor cruci care au aparut mai tarziu cu bucuriile Domnului...
   In anul urmator, Elia a avut o aparitie a "Sfintei Fecioare", apoi altele, in fiecare vineri.
   In 1990, a intrat in noviciat la capucinii din Lovere. Avea 28 de ani. Atunci a primit stigmatele din coasta, apoi de la cununa de spini.
   Aceste semne spectaculoase care i-au atras atat de multe persecutii lui Padre Pio, i-au creat si lui probleme pentru ca produceau tulburari in viata comunitara bazata pe noaptea credintei. El nu a acceptat "aceste lucruri" pe care le credea, la inceput, un soi de herpes; a intrat in criza si planuia sa paraseasca manastirea, in speranta ca Domnul i le va inlatura. I s-a dat atunci de inteles ca ar fi preferabil pentru el sa mearga sa redea viata unei vechi manastiri abandonate, dar Fratele Elia nu avea vocatie de eremit! La sfarsitul noviciatului, a fost transferat intr-o alta manastire, iar in 1994 a parasit definitiv ordinul capucin.

Fiorella Turolli

   In 1997 a inceput pentru el o noua aventura, el devenind infirmier la surorile franciscane din clinica Sfantul Francisc, din Bergamo, apoi a facut o incercare la calugarii de pe Muntele  Uliveto (Sienna), dar nici aceea nu era vocatia sa. Fratele Elia si-a amintit atunci ca, cu un an inainte, a avut viziunea, in spirit, a unei doamne blonde: ea citise la 15 ani o carte despre Padre Pio, iar dorinta sa cea mai mare era sa scrie intr-o zi, o carte asemanatoare.
   Datorita unor prieteni, el a reusit sa intre in legatura cu aceasta, prin telefon: ea se numeste Fiorella Turolli si a devenit autoarea acestei serii de lucrari. Prima sa carte se intituleaza "Charismes et Stigmates" (Carisme si Stigmate), iar a doua, "Frere Elie des Apotres de Dieu" (Fratele Elia al Apostolilor Lui Dumnezeu). A treia, "La Divine Providence et Frere Elie, Apotre de Dieu" (Dumnezeiasca Providenta si Fratele Elia, Apostol al Lui Dumnezeu), povesteste aventura lui, dupa sosirea in Calvi.

   Cine este, deci, Fratele Elia? 

   Este un om simplu, transparent, umil, de talie mica, calm dar sustinut de o profunda ardoare interioara. El a cautat un loc, o manastire s-o restaureze. Prima la Udine, alta la Venetia, alta in Toscana, o a patra la Bergamo (toate prea scumpe, in pofida ajutoarelor Fiorellei si ale altor prieteni). Si atunci, primarul din Calvi, o mica localitate situata la 50 km nord de Roma, i-a spus: "In satul meu este o manastire veche, din secolul XIII, in ruina, pot sa ti-o cedez cu un pret bun: 200 milioane de lire (adica 100.000 Euro actuali).
   A fost fondata atunci Asociatia care poarta numele "Fratele Elia al Apostolilor Lui Dumnezeu" si, la 25 iunie 2003, a varsat un acont de 25.000 Euro, contractand, pentru restul, un imprumut bancar pe 15 ani. Toate acestea au schimbat existenta sa intr-o viata de rugaciune si de unire cu Patimirea Lui Cristos. Artizan abil, Fratele Elia a lucrat la restaurarea manastirii cu cinci zidari, sub conducerea benevola a unui arhitect, a unui inginer si a unui avocat, toti trei din Bergamo. Fratele Elia m-a cautat in februarie 2005, iar in martie 2006, m-am dus eu sa descopar manastirea pe care el o restaura de trei ani... Se construiesc camere pentru a primi frati, surori si vreo cincisprezece tineri. Sunt candidati care asteapta deja sa fie admisi. Manastirea are trei aripi: tinerii in centru, fratii la stanga si surorile la dreapta.

   Ce sa credem despre Fratele Elia? 

   Nu mie imi revine sa judec. Episcolul de Terni, Mons. Vincenzo Paglia, un spirit remarcabil, bine cunoscut in lumea ecumenismului ca fondator al miscarii Sant'Egidio, de anvergura internationala, o face cu discernamant si rigoare. Prefata noastra se va ocupa doar de personalitatea "iesita din comun" a Fratelui Elia, o personalitate transparenta pe care o descopar progresiv. 

Capela manastirii din Calvi

   Ceea ce il caracterizeaza  in plan uman, este simplitatea unui copil crescut la tara, in contact cu pamantul si cu animalele fermei, un barbat drept, simplu, direct, fara suprastructuri, foarte solid interior. Viata lui s-a transfigurat discret, prin identificarea sa cu Cristos in suferintele Patimirii, dar si prin bucuria si siguranta Invierii. 
   Ceea ce conteaza in viata sa, este persoana Lui Cristos, cu care devine una. Se consacra cu simplitate, din toata fiinta sa,  fiecareia dintre activitatile sale contrastante: munca de zidar si de om la toate, primirea oaspetilor, stigmatele prin care traieste si sufera integral toata Patimirea Lui Cristos, de la agonie la Inviere. In tot Postul Pastelui el se hraneste numai cu lichide, dar aceasta nu-l opreste de la munca sa zilnica. 
     Este bland si totodata exigent, rabdator si intreprinzator, disponibil harului mai mult decat planificat si calculat, dar coerent si cu idei foarte clare. Toate acestea se reflecta in armonia cladirilor si in stilul primitor al casei si are gustul unei frumuseti care vine de mai departe de el. Vazandu-l cum traieste, nu pare nici strivit, nici debordat de harul care il locuieste. Merge inainte cu fermitate in tot cee ce face, precum un cal ce simte mana calaretului care il conduce.

   Carisme 

   Acest har interior este esenta vietii sale, completat de carisme - aceste daruri ale Duhului Sfant care dau armonie si forma marturiei si actiunilor sale. El manifesta, de asemenea, gratitudinea Lui Dumnezeu. Misiunea sa beneficiaza si de carisme de vedere la distanta, vedere in viitor, in spatiu si in inimi, dar si de convertire si vindecare - precum si de bilocatie, fenomen cunoscut de secole (sfantul Ambrozie, sec.IV), pe care am avut ocazia sa-l studiez, si pe care am putut sa-l verific mergand sa o vad pe Natuzza de Paravati, in Calabria. Acest fenomen nu a facut obiectul unor studii propriu-zis stiintifice si este foarte dificil de observat pentru ca este imposibil ca tu, care il studiezi, sa fii in doua locuri in acelasi timp. Unii se intreaba daca este vorba despre un fenomen preternatural, una dintre acele posibilitati ale naturii umane pierdute prin pacat sau, mai degraba (ceea ce pare mai evident), de un dar supranatural. Anumiti teologi il explica drept o capacitate a sufletului de a actiona, de a se materializa la distanta, altii, care au studiat fenomenul mai indeaproape, vorbesc (in mod mistic) despre corp astral sau eteric, sau energetic, caci el extinde actiunea sufletului la distanta, sau "trup spiritual", dupa expresia Sfantului Paul in 1 Co 15,44.
   Carismele sunt daruri operationale ale Duhului Sfant care isi manifesta puterea prin profetii si instrumentele sale.
   Fratele Elia posteste intregul Post al Pastelui, bea doar apa, fara a manifesta slabiciune sau reactii aparente. Adeseori, bilocatia coopereaza la o misiune de vindecare sau la alta. 
   De exemplu: un prelat italian, Mons. Eugenio Martorano, care lucra la tribunalul Ecleziastic de la Roma, s-a dus la Fratele Elia pentru a-i cere sa se roage pentru operatia chirurgicala careia urma sa i se supuna (scoaterea unui rinichi atins de o tumora). Fratele Elia i-a explicat cum vindeca ingerii... Apoi, in timpul noptii, s-a dus la el - in bilocatie - si l-a vindecat... Cand chirurgii au facut operatia, n-au gasit decat un chist si au lasat rinichiul la locul lui. 
   Alta data, a fost - in bilocatie - la un copil care inghitise un muc de tigara: trebuia dus la spital, dar Fratele Elia a venit, iar mana sa, calauzita de inger, a scos mucul gros de tigara care il inabusea. Numeroase cazuri ca acesta, au fost verificate si publicate cu consimtamantul martorilor.
   Fratele Elia poseda si darul eliberarii pentru cei care sunt chinuiti in diverse moduri, de diavol.

   Revansa diavolului 

   Dar Fratele Elia plateste si pretul. Caci diavolul, cum este numit in mod obisnuit (invrajbitorul), exercita represalii asupra acelora care ii pun in pericol domnia. Fratele Elia (ca si alti vizionari pe care-i cunosc) suporta revansele diavolului, actiuni sau ispite interioare, dar si loviri si raniri.
   In timpul  Saptamanii Sfinte a anului 2004, zidarii, nevazandu-l la munca, si chemati de fratii care erau ingrijorati, au incercat sa intre in camera lui. Usa era incuiata, iar unul dintre ei a primit o lovitura de pumn in stomac. Insistand sa forteze usa, ei au reusit sa intre si l-au vazut aruncat pe un dulap, ranit si sangerand: un spectacol intr-adevar de necrezut! 
   Am lucrat destul de mult cu exorcisti, am studiat cazuri istorice bine documentate, pentru a cunoaste aceasta latura ascunsa a crestinismului. Subliniem ca stigmatele Patimirii stiu sa se opuna maltratarilor diavolului. Suferintele din timpul celor trei zile ale Patimirii sunt mult mai violente decat maltratarile diavolului; totusi, sunt mai suportabile, pentru ca sunt suferinte de iubire si de unire cu Jertfa Lui Cristos si a acelora care implinesc in trupul lor ceea ce lipseste suferintelor Lui Cristos, pentru Trupul Sau care este Biserica (Col 1,24).

   Armonie in Biserica 

   Ce m-a edificat in mod special in cazul Fratelui Elia, este ca harul sau, in pofida esecurilor (in vocatia sa franciscana) care l-au lasat sa rataceasca timp de sase ani, pentru a urma apoi, o orientare diferita, si-a gasit integrarea armonioasa in Biserica datorita unuia dintre acesti episcopi care stiu sa articuleze in buna ordine, forul extern si forul interior: guvernarea lor exterioara de Biserica, potrivit dreptului canonic, cu o atentie prioritara acordata vietii si spiritualului.

Mons.Vincenzo Paglia
- Episcop de Terni - 

   Mons. Vincenzo Paglia, episcop de Terni (100.000 locuitori, cu imprejurimile care numara 60.000), a gasit timpul si curajul sa primeasca acest caz singular al Fratelui Elia. Acolo unde alti prelati isi fac o datorie in a ignora, in a exclude sau in a reprima carisme insolite dupa referintele administrative comune societatii civile si Bisericii, pentru a elimina noutatile care deranjeaza, Mons. Vincenzo Paglia a stiut sa gaseasca un loc discret si organic, pentru Fratele Elia, in simfonia diversificata a diecezei. El l-a observat cu simpatie si prudenta, uneori 
l-a convocat pentru a discerne si a-l studia mai bine, si a facilitat sarcina sa de constructie materiala si spirituala.
   In acest caz, el a observat coruri de opozitie fata de carismatici. La Terni, sunt mai moderate  decat in alte parti, dar trebuie percepute si canalizate pentru ca noutatile sa-si faca, in mod pasnic, drum in Biserica, fara infruntari si declaratii de razboi. El observa zi de zi. Discernamantul sau cu privire la Fratele Elia, bazat pe atentia sa la fapte, pe aprofundarea sa si pe experienta traditionala a Bisericii, i-au permis sa ajunga la o convingere clara: este vorba despre un fenomen de lumina. Pomul bun aduce roade bune, dupa criteriul fundamental al Lui Cristos. 
   El nu se margineste la carisma sa episcopala, ci o alimenteaza cu contacte neintrerupte, potrivit imprejurarilor, care vor verifica discernamantul sau personal si vor stabili ca, potrivit criteriilor pluri-disciplinare, Fratele Elia nu este un impostor ci un om si un crestin coerent.
   Va fi una dintre etapele cele mai importante ale "Fundatiei Fratelui Elia".
   In epoca noastra, mareea materialista si agnostica, rupe credinta, din toate partile. Semnele Cerului sunt deosebit de utile in aceasta asfixie, pentru a restaura la oameni sensul Lui Dumnezeu si al spiritualului: nu suntem animale, nu suntem limitati la rutina zilnica metrou-serviciu-somn, cum se spune la Paris, ci venim de mai departe si suntem chemati sa ne unim din nou cu plenitudinea Iubirii Sale prin elanul botezului si convertirea progresiva de la egoismul animal, la solidaritatea organica, de la eros la agape, de la dorinta  la daruire, cum afirma prima enciclica a lui Benedict XVI.

Pr. Rene Laurentin

  
 Pentru mine a fost o cura de intinerire sa trec pe la episcopul de Terni, precum si in mijlocul vechilor pietre carora Fratele Elia le-a redat ordine si viata; se simte acolo respiratia si suflul unei alte lumi, a unei alte vieti: sunt locuri purtatoare de credinta si de speranta.
        ("Stella Maris" nr.443 - "Regina Pacis" nr.197)