EFECTELE PE CARE LE PRODUCE DEVOTIUNEA LA SFANTA FECIOARA, INTR-UN SUFLET CARE-I ESTE CREDINCIOS

  de Sfantul Ludovic Maria Grignion de Montfort

[La fel ca matelotul de veghe in varful catargului, Sfantul Louis Maria Grignion de Montfort (1673-1716) a "vazut" timpurile pe care le traim noi astazi, incredibila suferinta... El a deschis o cale noua care duce in mod sigur la Isus, o minunata trecere, un secret admirabil: FECIOARA MARIA]

   Cunoasterea si dispretul de sine insusi

    Prin lumina pe care Spiritul Sfant ti-o va darui prin Maria, Mireasa Lui preaiubita, vei cunoaste fondul rau al sufletului tau, pervertirea si incapacitatea de a face orice bine atunci cand nu pornesti de la Dumnezeu ca autor al naturii sau al harului si, ca urmare a acestei cunoasteri, te vei dispretui si nu te vei gandi la tine decat cu dispret. te vei considera ca un melc care-si intinde sputa pe oriunde trece, ca o broasca raioasa care otraveste totul in jurul ei, ca un sarpe viclean care nu cauta decat sa insele. In fine, Maria cea umila te face sa te dispretuiesti, sa nu dispretuiesti pe nimeni si sa iubesti sa fii dispretuit.
   Sfanta Fecioara te va face partas la credinta ei, care a fost pe pamant mai mare decat credinta tuturor patriarhilor, profetilor, apostolilor si sfintilor. Acum, cand domneste in Ceruri, ea nu mai are nevoie de aceasta credinta, pentru ca vede clar toate lucrurile in Dumnezeu, prin lumina gloriei; totusi, cu acordul Celui Preinalt, ea si-a pastrat credinta prin intrarea sa in glorie. Si-a pastrat-o pentru ca prin ea sa poata pazi credinta slujitorilor ei cei mai fideli din Biserica luptatoare. Asadar, cu cat vei castiga mai mult bunavointa acestei Regine si Fecioare credincioase, cu atat vei avea mai multa credinta curata in toata purtarea ta: o credinta curata care te va face sa nu mai fi preocupat de ceea ce este material; o credinta vie si insufletita de iubire, care te va indemna sa nu faci nimic decat din iubire curata; o credinta tare si de neclintit ca o stanca, care te va face sa ramai ferm si statornic in mijlocul furtunilor si suferintelor; o credinta activa si patrunzatoare care, ca o tainica cheie universala, iti va permite sa intri in misterele Lui Isus Cristos, in tainele lucrurilor ultime ale omului si in inima Lui Dumnezeu insusi. Vei avea o credinta curajoasa prin care vei incepe si vei duce la bun sfarsit, fara a sovai, lucruri mari pentru Dumnezeu si pentru mantuirea sufletelor. In sfarsit, vei avea o credinta care va fi torta ta aprinsa, viata ta divina, comoara ta ascunsa a Intelepciunii dumnezeiesti, arma atotputernica prin care vei sluji celor care sunt in intuneric si in umbra mortii, pentru a-i imbratisa pe cei care sunt lancezi si care au nevoie de aurul inflacarat al iubirii, pentru a da viata celor care sunt morti prin pacat, pentru a atinge si rascoli, prin cuvintele tale dulci si puternice, inimile impietrite si cedrii Libanului si, in fine, pentru a rezista diavolului si tuturor dusmanilor mantuirii.

   Harul unei iubiri curate

   Aceasta "Maica a iubirii frumoase" (Ecl 24,24) va indeparta din inima ta orice scrupul si orice frica slugarnica: o va deschide si o va largi pentru a alerga pe caile poruncilor Fiului sau (Ps 118,32) cu sfanta libertate a copiilor lui Dumnezeu, pentru a o umple cu iubirea curata a carei vistiernica este, astfel incat nu vei mai umbla cu frica inaintea  Dumnezeului-Iubire ci cu cea mai curata dragoste. Il vei privi ca pe bunul tau Tata, caruia te vei stradui sa-i fi intotdeauna pe plac, cu care vei sta de vorba, plin de incredere, ca un copil cu tatal sau. Daca, din nefericire, s-ar intampla sa-L ofensezi, sa te umilesti numaidecat in fata lui, sa-i ceri cu umilinta iertare, intinzandu-i mana cu simplitate, fara sa te tulburi si sa te ingrijorezi, iar el te va ridica cu iubire si vei putea continua sa mergi spre el fara a te descuraja.

   Increderea mare in Dumnezeu si in Maria

   Sfanta Fecioara Maria te va umple de o mare incredere in Dumnezeu si in ea insasi:  
   - fiindca nu te mai apropii de Isus Cristos prin tine insuti, ci intotdeauna prin aceasta buna Mama;

   - fiindca, daruindu-i toate meritele, harurile si ispasirile tale pentru a dispune de ele dupa bunul sau plac, Maria te va face partas la virtutile sale si te va imbraca cu meritele sale, asa incat ii vei putea spune lui Dumnezeu [impreuna cu ea]: "Iata slujitoarea Domnului; fie mie dupa cuvantul tau" (Lc 1,38);

   - fiindca, daruindu-te cu totul ei, cu trup si suflet, ea, care este generoasa cu cei darnici, si mai darnica decat acestia, ti se va darui,la randul ei, intr-un mod pe cat de minunat, pe atat de real, si vei putea spune increzator: "Tuus sum ego, salvum me fac" - "Eu sunt al tau, mantuieste-ma (Ps 118,94), sau, dupa cum am spus deja despre ucenicul iubit (sfantul Ioan): "Accepi te in mea" - [care] "a luat-o acasa la el" (cf. In 19,27). Sau vei putea spune impreuna cu sfantul Bonaventura: "Ecce Domina salvatrix mea, fiducialiter agam, et non timebo, quia fortitudo mea, et laus mea in Domina es tu..." - "Iata, Stapana si mantuitoarea mea, voi face toate cu incredere si nu ma voi teme, caci tu esti taria si lauda mea in Domnul". Sau in alt loc: "Tuus totus ego sum, et omnia mea tua sunt, o Virgo gloriosa, super omnia benedicta; ponam ut signaculum super cor meum, quia fortis est ut mors dilectio tua" - "Sunt cu totul al tau si toate ale mele sunt ale tale; o Fecioara slavita, binecuvantata mai presus de orice creatura, te voi pune ca pecete pe inima mea, caci iubirea ta este mai tare ca moartea!" (Sfantul Bonaventura, In psal. min. B.V.)
   Ii vei putea spune lui Dumnezeu, impreuna cu psalmistul:
   "Domine non est exaltatum cor meun, neque elati sunt oculi mei; neque ambulavi in magnis, neque in mirabilibus super me; si non humiliter sentiebam, sed exaltavi animam; sicut ablactatus super matre sua, ita retributio in anima mea" - "Doamne, eu nu am o inima ingamfata, nici nu privesc cu trufie; nu ma indeletnicesc cu lucruri prea mari si prea inalte pentru mine. Sufletul imi este impacat si linistit, ca un copil intarcat la sanul mamei sale. Da, sufletul meu este in mine ca un copil in bratele mamei sale" (Ps 130, 1-2).

   Ceea ce va spori si mai mult increderea ta in ea este si faptul ca, dandu-i toate bunurile tale pentru a fi impartite sau pastrate, vei avea mai putina incredere in tine si mult mai multa in ea, care este comoara ta. O, ce incredere si ce mangaiere pentru un suflet care poate spune ca tezaurul lui Dumnezeu, in care si-a pus tot ce are el mai scump, este si comoara sa personala! "Ipsa est thesaurus Domini" - "Ea este tezaurul lui Dumnezeu", zice un sfant.

   Impartasirea din sufletul si spiritul Mariei

   Sufletul Sfintei Fecioare ti se va impartasi pentru a-l slavi pe Dumnezeu. Spiritul ei va intra in locul spiritului tau pentru "a tresalta de bucurie in Dumnezeu, mantuitorul" ei, cu conditia sa indeplinesti cu fidelitate practicile acestei devotiuni.

   "Sit in singulis anima Mariae ut magnificet Dominum; sit in singulis spiritus Mariae ut exultet in Deo" - "In fiecare om sa fie sufletul Mariei, ca sa-l preamareasca pe Domnul; in fiecare sa fie spiritul Marie, ca sa se bucure in Domnul" (Sfantul Ambroziu).
   
   "Ah!, cand va veni oare acel timp fericit in care dumnezeiasca Marie va deveni stapana si regina inimilor, pentru a le supune cu desavarsire autoritatii marelui si unicului sau Fiu, Isus? Oare cand vor respira sufletele in Maria tot asa cum trupul respira aerul? In consecinta, lucruri minunate se vor intampla atunci pe acest pamant. Spiritul Sfant, gasind-o pe scumpa lui Mireasa plasmuita in inimi, se va revarsa din belsug asupra lor si le va umple cu darurile sale, indeosebi cu darul intelepciunii, pentru a putea infaptui prin ele minuni ale harului sau. Iubite frate, oare cand va veni acest timp fericit, acel veac al Mariei, cand multe suflete alese si castigate de Dumnezeu prin Maria, se vor cufunda in abisul inimii ei, devenind copii vii ale Mariei, pentru a-l iubi si preamari pe Isus Cristos? Acest timp nu va veni decat atunci cand va fi cunoscuta si practicata devotiunea pe care v-o fac eu cunoscuta: Ut adveniat reegnum tuum, adveniat regnum Mariae - Ca sa vina imparatia ta si sa vina imparatia Mariei!" (Sfantul Ludovic Maria Grignion de Montfort)

   Transformarea sufletelor in Maria

   Daca Sfanta Fecioara Maria, care este "pomul vietii", este bine cultivata in sufletul nostru prin fidelitatea fata de practicile acestei devotiuni, "ea va aduce rod la timpul potrivit "(Ps 1,3), iar rodul ei nu este altul decat Isus Cristos. Vad atatia evlaviosi care il cauta pe Isus Cristos, unii pe o cale si printr-o anumita practica, altii pe alta. Si adesea, dupa ce au muncit toata noaptea,  pot spune: "Per totam noctem laborantes, nihil cepimus" - "Toata noaptea ne-am chinuit, dar nu am prins nimic" (Lc 5,5). Acestora li s-ar putea spune: "Laborastis multum, et intulistis parum" - "Voi ati semanat mult, dar ati recoltat putin" (Ag 1,6). Isus Cristos este inca slab intruchipat in voi. Dar prin calea neprihanita a Mariei si prin aceasta practica dumnezeiasca pe care v-o prezint, se lucreaza numai ziua, se lucreaza intr-un loc sfant si se lucreaza putin. In Maria nu exista noapte pentru ca in ea nu a existat pacat, nici macar o umbra a pacatului. Maria este un loc sfant, este Sfanta Sfintelor, in care sunt formati si modelati sfintii.

   Va rog sa remarcati ca am spus ca sfintii sunt modelati in Maria. Este o mare deosebire intre a modela o statuie cu dalta, sau a o turna cu ajutorul unui tipar. Pentru realizarea unei statui in prima varianta, sculptorii si cioplitorii sunt nevoiti sa lucreze timp indelungat, pe cand dupa cea de-a doua metoda efortul este mai mic si timpul mult mai scurt. Sfantul Augustin o numeste pe Sfanta Fecioara "forma Dei" - "tiparul lui Dumnezeu", scriind: Si formam Dei te appellem, digna existis" - "Daca te numesc tiparul lui Dumnezeu, esti vrednica de acest nume". 
   Cel care este pus in acest tipar dumnezeiesc este mai curand modelat in Isus Cristos, iar Isus Cristos se intruchipeaza in el. Cu putin efort si in scurt timp, el devine dumnezeu pentru ca este asezat in acelasi tipar (Sfanta Fecioara)  care l-a modelat pe Dumnezeu.

   Cred ca pot foarte bine sa-i aseman pe acei directori spirituali (duhovnici) si pe acele persoane devotate care vor sa modeleze in sine sau in altii chipul lui Isus Cristos, ca sculptorii care, increzatori in stiinta, priceperea si arta lor, cioplesc prin nenumarate lovituri de ciocan si dalta piatra tare sau lemnul brut, pentru a reusi sa modeleze chipul lui Isus Cristos; si uneori nu reusesc sa redea expresia naturala a lui Isus Cristos, fie din cauza lipsei de cunoastere si intelegere a persoanei lui Isus Ceristos, fie din cauza vreunei lovituri gresite care strica toata  lucrarea.
   Dar pe cei care imbratiseaza acest secret al harului, pe care il prezint aici, eu ii compar, pe buna dreptate, cu cei ce fabrica statui cu ajutorul tiparului. Acestia, descoperind tiparul frumos al Mariei, in care s-a format in mod natural si dumnezeiesc Isus Cristos, fara a se increde in propria lor pricepere, ci doar in perfectiunea tiparului, se arunca si se pierd in Maria pentru a deveni portretul natural al lui Isus Cristos.

   O, cat de frumoasa si adevarata este aceasta comparatie! Dar cine o va intelege oare? Mi-as dori ca acesta sa fii chiar tu, iubite frate. Dar aminteste-ti ca intr-un tipar nu se toarna decat ceea ce este topit si lichid; cu alte cuvinte, trebuie sa-l distrugi si sa-l topesti in tine pe vechiul Adam, pentru a deveni cel nou in Maria.

   Spre cea mai mare slava a lui Isus Cristos

   Prin aceasta devotiune practicata cu fidelitate, ii vei putea aduce lui Isus Cristos, in timp de numai o luna de zile, mai multa slava decat prin oricare alta, fie ea si mai grea si practicata mult mai multi ani. Iata motivatiile acestei afirmatii:

   - Ducand la indeplinire toate faptele tale prin Sfanta Fecioara, asa cum invata aceasta practica, tu renunti la propriile tale intentii si actiuni, chiar si atunci cand sunt bune si cunoscute, pentru a te pierde, ca sa zic asa,  in cele ale Preasfintei Fecioare, chiar daca ele iti sunt necunoscute. Prin aceasta, tu te vei face partas la intentiile Mariei, intentii care au fost atat de curate incat si prin cea mai mica fapta a ei, de pilda aceea de a toarce sau de a coase, ea a adus mai multa glorie lui Dumnezeu decat un sfant Laurentiu prin arderea sa pe gratarul incins si mucenicia sa de o cruzime rar intalnita, sau decat toti sfintii la un loc prin faptele lor cele mai eroice. Astfel, in timpul vietii sale pe acest pamant, Sfanta Fecioara Maria a dobandit o asa multime de haruri si merite, incat ar fi usor sa se numere stelele de pe firmamentul cerului, picaturile de apa in mari si firele de nisip de pe tarmuri, decat harurile si meritele sale. In plus, ea i-a adus lui Dumnezeu mai multa glorie decat i-au adus si-i vor aduce vreodata toti ingerii si sfintii impreuna. O, Marie minunata! Tu nu realizezi decat minuni de har in sufletele care vor sa se piarda cu totul in tine.

   - Pentru ca un suflet, desconsiderand tot ceea ce gandeste si face din propria initiativa, bazandu-si increderea si serviabilitatea numai pe sentimentele Mariei pentru a se apropia de Isus Cristos si chiar pentru a-i vorbi, prin aceasta el practica umilinta mult mai mult decat sufletele care actioneaza prin forte proprii si care isi pun increderea si disponibilitatea in mod imperceptibil in propria lor dispozitie sufleteasca. In consecinta,  el aduce astfel mult mai multa slava lui Dumnezeu care nu este preamarit in mod perfect decat de cei umili si cu inima smerita.

    - Sfanta Fecioara Maria, dorind cu multa dragoste sa primeasca in mainile sale feciorelnice obolul faptelor noastre, le confera o frumusete si o stralucire minunata, dupa care ea insasi le ofera lui Isus Cristos, fara nici o dificultate, astfel incat Domnul este mai preamarit decat daca i le-am fi oferit prin mainile noastre pacatoase.

 - In fine, pentru ca tu nu te gandesti niciodata la Maria fara ca ea sa nu se gandeasca la Dumnezeu in locul tau; niciodata nu o lauzi si nu o cinstesti pe Maria fara ca ea sa nu-l laude si sa nu-l preamareasca pe Dumnezeu impreuna cu tine. Maria este cu totul in legatura cu Dumnezeu si as putea foarte bine sa o numesc "relatia lui Dumnezeu", deoarece traieste intr-o legatura totala cu Dumnezeu, sau "ecoul lui Dumnezeu", pentru ca nu face altceva decat sa spuna si sa repete: Dumnezeu.
   Daca tu zici Maria, ea spune Dumnezeu!
   Sfanta Elisabeta a laudat-o pe Maria si a numit-o fericita pentru ca a crezut. Maria, ca un ecou fidel al Lui Dumnezeu, rosteste: "Magnificat anima mea Dominum" - "Sufletul meu il preamareste pe Domnul" (Lc 1,45). Ceea ce a facut Maria cu acel prilej, continua sa faca in fiecare zi: ori de cate ori este laudata, este cinstita, iubita sau cineva i se daruieste, de fapt,  Dumnezeu este laudat, iubit si cinstit, [iar respectivul suflet] se daruieste lui Dumnezeu prin Maria si in Maria.

sursa: "TRATAT DESPRE ADEVARATA EVLAVIE CATRE SFANTA FECIOARA MARIA" - de Sfantul Ludovic Maria Grignion de Montfort

fragmente din aceasta carte mai puteti citi la eticheta: Sfantul Ludovic Maria Grignion de Montfort - despre adevarata evlavie catre Sfanta Fecioara Maria

DUMNEZEU VREA SA SE SERVEASCA DE MARIA LA SFINTIREA SUFLETELOR

 de Sfantul Ludovic Maria Grignion de Montfort

 [La fel ca matelotul de veghe in varful catargului, Sfantul Louis Maria Grignion de Montfort (1673-1716) a "vazut" timpurile pe care le traim noi astazi, incredibila suferinta... El a deschis o cale noua care duce in mod sigur la Isus, o minunata trecere, un secret admirabil: FECIOARA MARIA]

   Cele trei persoane ale Sfintei Treimi isi mentin zilnic, in mod nevazut, in sfanta Biserica,  acelasi mod de actiune pe care l-au avut la Intrupare si in timpul primei veniri a Lui Isus Cristos si il vor mentine pana la sfarsitul veacurilor, la venirea din urma a Lui Isus Cristos.
   
   Dumnezeu Tatal a facut o adunare a tuturor apelor si a numit-o mare; El a facut si o adunare a tuturor harurilor Sale, pe care a numit-o Maria. Acest mare Dumnezeu are un tezaur sau o comoara foarte bogata, in care a cuprins tot ce are mai frumos, mai stralucitor, mai rar si mai de pret, chiar si pe propriul Sau Fiu; aceasta imensa comoara nu este alta decat Maria, pe care sfintii o numesc Comoara Domnului, din plinatatea careia oamenii s-au imbogatit.

   Dumnezeu Fiul i-a daruit Mamei Sale tot ceea ce a dobandit El prin viata si prin moartea Sa, prin nesfarsitele Sale merite si virtuti deosebite, si a facut-O vistiernica a tot ceea ce Tatal i-a dat ca mostenire. Prin Ea isi aplica propriile merite madularelor Sale, le comunica virtutile Sale si le imparte harurile Sale; Ea este canalul Sau tainic, apeductul prin care face sa treaca, lin si din abundenta, milostivirile Sale.

   Dumnezeu Spiritul Sfant i-a daruit Mariei, Mireasa Sa credincioasa, darurile Sale si a ales-O impartitoare a tot ceea ce are, in asa fel incat Ea imparte toate aceste daruri si haruri ale Sale cui vrea, cat vrea si cum vea Ea; nici un dar ceresc nu se acorda oamenilor decat trecand prin mainile Ei feciorelnice. Caci aceasta este vointa Lui Dumnezeu, care a voit ca noi sa dobandim totul prin Maria; asa va fi imbogatita, inaltata si cinstita de Cel Preainalt cea care de-a lungul vietii Ei, prin adanca Sa umilinta, s-a facut saraca, umila si ascunsa, pana in adancul nimicniciei. Aceasta este aprecierea Bisericii si a sfintilor parinti.

   Daca as vorbi spiritelor puternice ale acestui veac, as putea aduce dovezi despre ceea ce am spus mai sus in cuvinte simple, citand  pasaje latinesti din Sfanta Scriptura si din sfintii parinti si demonstrand totul prin argumente puternice pe care le puteti gasi pe larg in cartea parintelui Poire "Triple Couronne de laSainte Vierge" - "Intreita coroana a Sfintei Fecioare". Dar cum vorbesc mai ales celor saraci si simpli, care fiind de bunavointa si avand mai multa credinta decat au indeobste cei invatati, si care cred cu mai multa simplitate si cu mai mult merit, ma multumesc sa le declar cu simplitate adevarul, fara sa ma opresc a le reda tot felul de pasaje latinesti, pe care ei oricum nu le-ar intelege, cu toate ca o mai fac din cand in cand, fara insa a le cauta prea mult.

   Dat fiind faptul ca harul desavarseste natura iar gloria desavarseste harul, e sigur ca Domnul nostru Isus Cristos este si in cer Fiul Mariei, la fel cum a fost pe pamant si, ca atare, a pastrat si in cer supunerea si ascultarea celui mai desavarsit dintre copii fata de cea mai buna dintre toate mamele.
   Sa ne ferim insa de a vedea in aceasta dependenta vreo injosire sau o nedesavarsire in Isus Cristos. Caci Maria, fiind infinit mai prejos decat Fiul Ei,care este Dumnezeu, nu-i porunceste asa cum porunceste o mama de pe pamant fiului ei care este mai prejos decat ea. Maria, fiind in totalitate transformata in Dumnezeu prin harul si gloria care transforma toti sfintii in El, nu cere, nu voieste si nu face nimic care sa contravina vesnicei si neschimbatoarei vointe a Lui Dumnezeu. Cand citim in scrierile sfintilor Bernard, Bernardin, Bonaventura etc. ca in cer si pe pamant totul, pana si Dumnezeu Insusi, este supus Preasfintei Fecioare, ei vor sa spuna de fapt ca autoritatea pe care Dumnezeu a binevoit sa i-o dea este asa de mare, incat pare ca Ea are  aceeasi putere ca si Dumnezeu si ca rugaciunile si cererile Ei sunt asa de puternice la Dumnezeu, incat trec intotdeauna ca niste porunci pentru Maiestatea Sa, care nu rezista niciodata rugaciunilor Mamei Sale iubite,  pentru ca Ea este totdeauna umila si se conformeaza vointei Sale.
   Daca Moise, prin puterea rugaciunii lui, oprea ca mânia Lui Dumnezeu sa cada peste israeliti, in asa fel incat acest Domn Preainalt si nesfarsit de milostiv, nemaiputand sa-i reziste, i-a spus ca renunta se mânie  si sa pedepseasca poporul razvratit, oare ce putem crede cu adevarat despre rugaciunea umilei Maria, vrednica Maica a Lui Dumnezeu, care este mai puternica pe langa Maiestatea Sa decat toate rugaciunile si mijlocirile tuturor ingerilor si sfintilor cerului si ai pamantului?


   In ceruri, Maria porunceste ingerilor si sfintilor. Ca rasplata pentru umilinta Sa profunda, Dumnezeu i-a dat puterea si misiunea de-a completa cu sfinti tronurile ramase goale din cauza ingerilor razvratiti din orgoliu. Aceasta este vointa Celui Preainalt care-i inalta pe cei smeriti (cf. L 1,52), ca,  de bunavoie sau silit, cerul, pamantul si infernul sa se plece, la poruncile umilei Maria, pe care El a facut-O stapana cerului si a pamantului, comandanta armatelor Sale, vistiernica comorilor Sale, impartitoarea harurilor Sale, realizatoarea marilor Sale minunatii, reparatoarea neamului omenesc, mijlocitoarea oamenilor, distrugatoarea vrajmasilor Lui Dumnezeu si insotitoarea credincioasa a maretiilor si triumfurilor sale.

   Prin Maria, Dumnezeu vrea sa-si faca fii pana la sfarsitul lumii si-i spune aceste cuvinte: "In Iacob inhabita" - "Fa-ti lacas in Iacob" (Ecl 24,13), adica: statorniceste-ti locuinta si salas in copiii Mei predestinati, prefigurati prin Iacob, si nicidecum in fiii diavolului si in cei osanditi, a caror imagine este Esau.

   Asa cum nasterea naturala si trupeasca presupune un tata si o mama, tot asa, si in nasterea suprafireasca si spirituala exista un tata care este Dumnezeu si o mama care este Maria. Toti adevaratii fii ai Lui Dumnezeu si predestinati il au pe Dumnezeu ca Tata si pe Maria ca Mama; cine nu o are pe Maria ca Mama, nu-L are nici pe Dumnezeu ca Tata.
   De aceea, cei sortiti osandei, cum sunt ereticii, schismaticii etc., care urasc sau privesc cu dispret ori nepasare la Preasfanta Fecioara, nu-L au pe Dumnezeu ca tata, in ciuda faptului ca se mandresc cu El, pentru ca nu O au pe Maria ca mama; caci, daca ar avea-O ca mama, ar iubi-O si ar cinsti-O asa cum un copil adevarat si bun isi iubeste si isi cinsteste in mod firesc mama care i-a daruit viata.
   Semnul cel mai negresit si mai neindoielnic pentru a face deosebire intre un predestinat si un eretic - om care imbratiseaza invataturi false -, sortit osandei, este ca ereticul si condamnatul la osanda nu manifesta decat dispret ori nepasare fata de Preasfanta Fecioara, straduindu-se, prin cuvintele si exemplul lor, sa micsoreze, fatis sau in ascuns, cinstirea si veneratia ce i se cuvine, de multe ori sub pretexte dintre cele mai frumoase.
   Vai! Dumnezeu Tatal nu i-a spus Mariei sa-si faca locuinta la ei, deoarece sunt ai lui Esau.

   Dumnezeu Fiul vrea sa se formeze si, ca sa spunem asa, sa se intrupeze in fiecare zi in madularele Sale, prin Mama Sa iubita, si ii spune: "In Israel haereditare", adica "ia-ti drept mostenire Israelul" (Sir 24,13)
   E ca si cum ar spune: Dumnezeu, Tatal Meu, Mi-a dat ca mostenire toate neamurile pamantului, pe toti oamenii buni si rai, predestinati si cei sortiti osandei; pe unii ii voi conduce cu un toiag de aur, pe ceilalti cu un toiag de fier; pentru unii voi fi tata si aparator, pentru ceilalti razbunatorul drept, si pentru toti judecator; pe cand Tu, Maicuta Mea scumpa, nu vei avea ca mostenire si posesiune decat pe cei predestinati, intruchipati prin Israel (Iacob); caci buna lor Mama, ii vei naste, ii vei hrani si-i vei creste, iar ca Regina a lor, ii vei conduce, ii vei carmui si-i vei apara.

    "Homo et homo natust est in ea" - "Si aceasta, si acela s-au nascut in Ea" - zice Spiritul Sfant (Ps 86,5).
   Conform explicatiei catorva sfinti parinti [printre care Sfantul Grigore si Sfantul Bonaventura], primul  om nascut din Maria este Omul-Dumnezeu, Isus Cristos; al doilea este un om curat, copil al Lui Dumnezeu si al Mariei prin adoptie. Daca Isus Cristos, conducatorul tuturor oamenilor, S-a nascut in Ea, si cei predestinati, care sunt madularele acestui cap, trebuie sa se nasca in Ea, ca o consecinta necesara. Una si aceeasi mama nu poate aduce pe lume capul fara madulare si nici madularele fara cap; in caz contrar, n-ar fi decat un monstru al naturii. Tot asa, in ordinea harului, capul si madularele se nasc din aceeasi mama; si daca un madular al Trupului Mistic al Lui Isus Cristos, adica un predestinat, s-ar naste din alta mama decat Maria care a nascut Capul, acesta n-ar fi un predestinat, nici un madular al Lui Isus Cristos, ci un monstru in ordinea harului.

   Mai mult, Isus Cristos, fiind si acum ca intotdeauna rodul Mariei, asa cum zilnic cerul si pamantul ii repeta de mii si mii de ori: "Binecuvantat este rodul trupului Tau, Isus", e sigur ca Isus Cristos este, in particular, pentru fiecare om care-L poseda, acelasi rod veritabil si opera a Mariei, ca pentru toata lumea in general; astfel, un credincios oarecare, care-L poseda pe Isus Cristos format in inima lui, poate marturisi cu toata taria: Multumesc din tot sufletul Mariei; ceea ce posed acum este rezultatul actiunii Ei si rodul Ei, si fara ea nu l-as avea". Mariei i se pot aplica cel mai bine cuvintele pe care Sfantul Paul si le aplica siesi, zicand: "Quos iterum parturio, donec in vobis formetur Christus:, adica " [Copiii mei], indur din nou chinurile nasterii pana cand Cristos se va forma in voi" (Gal4,19).
   Sfantul Augustin se intrece pe sine insusi si intrece tot ce am spus pana acum, atunci cand spune ca totusi predestinatii, ca sa poata fi formati dupa chipul Fiului Lui Dumnezeu, sunt ascunsi in aceasta lume in sanul Preasfintei Fecioare, unde sunt paziti, hraniti, sustinuti si crescuti de aceasta buna Mama, pana cand Ea ii va naste pentru gloria cerului, dupa moarte, care este chiar ziua lor de nastere, asa cum numeste Biserica moartea celor drepti. O, taina a harului, necunoscuta celor sortiti osandei si putin cunoscuta celor predestinati!
   
   Dumnezeu Spiritul Sfant vrea ca in Ea si prin Ea sa se formeze cei alesi si de aceea ii spune: "In electis meis mitte radices" (Ecl 24,13), adica:  Iubita Mea, Mireasa Mea, printre alesii Mei prind radacinile virtutilor Tale, asa incat ei sa creasca din virtute in virtute si din har in har. In Tine am aflat atata multumire cat timp ai trait pe pamant practicand cele mai sublime virtuti, incat mai vreau sa Te gasesc pe pamant, fara a inceta de a fi si in Cer. Inmulteste-Te, asadar, perpetuindu-Te in alesii Mei: ca Eu sa privesc in ei, cu multumire, radacinile credintei Tale nebiruite, umilinta Ta profunda, mortificatia Ta totala, rugaciunea Ta sublima, iubirea Ta arzatoare, nadejdea Ta neclintita si toate virtutile Tale. Ramai mereu aceeasi Mireasa vesnic credincioasa, mai curata si mai roditoare ca oricand: credinta Ta sa-Mi dea deci credinciosi, curatia Ta sa-Mi de fecioare, rodnicia Ta sa-Mi dea alesi si temple.

   Cand Maria si-a infipt radacinile intr-un suflet, Ea face acolo minuni de har de care numai Ea poate fi in stare, fiind singura fecioara prolifica ce n-a avut si nu va avea niciodata asemanare in curatie si rodnicie.
   Impreuna cu Spiritul Sfant, Maria a produs cea mai mare lucrare care a fost si va fi vreodata: pe Dumnezeu-Om, si, in consecinta, tot Ea va savarsi cele mai mari lucruri care vor fi in timpurile din urma. Ei ii sunt rezervate formarea si educarea marilor sfinti care vor fi spre sfarsitul lumii, caci numai aceasta exceptionala si minunata Fecioara poate produce, in unire cu Spiritul Sfant, lucruri neobisnuite si extraordinare.

   Cand Spiritul Sfant, Mirele Ei, O descopera intr-un suflet, zboara intr-acolo, intra din abundenta acolo, se impartaseste din plin acelui suflet, in masura in care i se face loc Mirelui Sau. Unul dintre motivele pentru care Spiritul Sfant nu face astazi minuni rasunatoare in suflete este pentru ca nu gaseste in ele o atat de mare uniune cu credincioasa si nedespartita Sa Mireasa. Spun: "nedespartita Mireasa" caci, de cand aceasta Iubire substantiala a Tatalui si a Fiului, (Spiritul Sfant) S-a nuntit cu Maria pentru a-L naste pe Isus Cristos, Capul celor alesi, si pe Isus Cristos in cei alesi, nu s-a mai despartit niciodata de Ea, pentru ca Ea S-a dovedit intotdeauna fidela si fertila.

sursa: "TRATAT DESPRE ADEVARATA EVLAVIE CATRE SFANTA FECIOARA MARIA" - de Sfantul Ludovic Maria Grignion de Montfort

fragmente din aceasta carte mai puteti citi la eticheta: Sfantul Ludovic Maria Grignion de Montfort - despre adevarata evlavie catre Sfanta Fecioara Maria