POSEDATA DE SATANA - La inceputul aparitiei, s-a ridica la prima strafulgerare de lumina

 De Parintele Pietro Zorza

   Trecand prin fata unei masini cu numar de Italia, vad un om apropiindu-se de ea. Il intreb daca e italian si imi raspunde afirmativ. Incep o conversatie cu el. Aflu ca el considera ca a obtinut un miracol din partea Sfintei Fecioare. Se apucase de baut si de droguri dupa ce suferise un esec financiar de cateva milioane. Fusese agent comercial in domeniul calculatoarelor, in Genova. Urcand pe Krizevac, la cea de-a treia oprire a inceput sa planga si a continuat sa planga pana in varful muntelui, pana la Cruce. De atunci n-a mai simtit nevoia sa ia droguri.

 Acum se afla la Medjugorje ca sa faca ceva pentru ceilalti oameni, fara nici o recompensa, ca o modalitate de a-i multumi Sfintei Fecioare. Numele lui este Oberto.
   Era vineri, 16 octombrie 1987. Ma gandeam ca duminica trebuie sa gasesc pe cineva sa ma duca pana la Split. L-am intrebat daca are nevoie de masina duminica si mi-a zis ca o ia pe vizionara Marija la plimbare; asa ca l-am intrebat daca ar fi dispus sa mearga pana laSplit unde Marija cunostea un preot, prieten al ei, Parintele Iosip. A raspuns ca poate, dar ca trebuie s-o intreb pe Marija. I-am promis ca asa voi face.
   Ajungand la casa Marijei, mi s-a spus ca e plecata. Mi-am indreptat pasii spre casa vizionarei Vicka. Am vazut un calugar inalt, slabut, cu o barba scurta, care m-a intrebat unde este Marija. I-am spuc ca nu este acasa si l-am intrebat de ce o cauta. A raspuns: "Sunt un calugar exorcist si am cu mine o fata de 17 ani, posedata de cinci ani de spiritul cel rau, dar n-am reusit sa fac nimic pentru ea. Mi s-a spus de acest loc unde apare Sfanta Fecioara si m-am decis sa incerc si aici, deoarece parintii ei sunt disperati!"
   I-am spus ca nu Marija, ci Parintele Jozo era persoana potrivita pentru asa ceva, deoarece tocmai auzisem ca in urma cu cateva zile eliberase un posedat.
   M-a intrebat cum ar putea ajunge la Parintele Jozo si m-am gandit ca ar fi bine sa-mi dedic acea zi de vineri pentru a face ceva folositor pentru calugar.
  Venisera la Medjugorje cu doua masini. Parintii, fata si un prieten al lor erau intr-una din masini, iar in cealalta era calugarul exorcist impreuna cu alti doi oameni. M-am urcat cu ei in masina si le-am spus ca voi conduce eu pana la Parintele Jozo. Erau fericiti.

Vizionara Marija si Parintele Slavko
- Medjugorje 1994 -

De-abia porniseram. Am vazut-o pe Marija mergand spre casa, cu o prietena. Am oprit masina si am strigat-o. Ea s-a apropiat reepede de mine. Am dat geamul jos si am rugat-o: "Marija, noi mergem la Parintele Jozo cu o fata posedata; ai putea sa spui rugaciunea Bucura-Te Marie, peste o jumatate de ora?" "Bineinteles!" a raspuns ea. N-am mai reusit sa-i spun mai mult deoarece toti au coborat din masina si s-au adunat in jurul ei. I-am invitat pe toti sa intre in masina si am plecat.
   Era pentru prima oara cand intalneam un astfel de caz. La inceput n-am vrut sa cred dar, din respect fata de calugar, nu i-am aratat nedumeririle mele. Am vorbit cu el despre caz. Mi-a explicat ca a mai eliberat alti posedati, dar de cinci ani acesta este un caz nerezolvat pentru el. A fost pana si la Roma la un binecunoscut episcop, care este exorcist, dar tot fara rezultat. A fost si in alte sanctuare mariane, dar fara rezultat. 
   Luase patru oameni cu el deoarece, cand fata era posedata, primea de la diavol o putere enorma. De exemplu, a ridicat masa din biroul lui si a vrut sa o arunce peste el, desi masa cantarea mai mult de 100 kg! Mi-a spus ca in timpul posesiunii, exorcistul poate vorbi cu diavolul! Asa a descoperit ca in fata nu era un singur demon; erau 12.
   Am ramas sceptic. I-am amintit calugarului ca mai exista un renumit exorcist in dieceza mea si ca mai auzisem vorbinsu-se de oameni posedati, dar le-am considerat drept cazuri carora nu ar trebui sa li se dea prea mare importanta.
 Ajungand la parohia Parintelui Jozo, in Tihalina, ne-am indreptat imediat spre el. Era inconjurat de sute de pelerini care doreau sa-l vada. M-am asezat inaintea lor. Usa s-a deschis si Parintele Jozo a iesit. L-am oprit, caci il stiam foarte bine. I l-am prezentat pe calugar si acesta i-a explicat despre ce era vorba. Parintele Jozo ne-a spus sa asteptam putin. Cand s-a intors, i-a rugat pe toti pelerinii sa iasa din birou, dupa care ne-a poftit inauntru. I-am chemat pe cei patru barbati pentru cazul in care ar fi fost nevoie de ajutorul lor.
   Parintele a intrebat-o pe fata cum o cheama, apoi a rugat-o sa se aseze in fata sa si a intrebat-o daca-i este frica. Ea a raspuns ca nu. Atunci Parintele Jozo i-a spus: "Spune din toata inima: Isuse, Te iubesc!" I-a luat o mana si cu cealalta, facandu-i semnul crucii pe abdomen, i-a spus: "Spune: Isuse, Te iubesc!" Si i-a facut din nou semnul Sfintei Cruci pe abdomen.
   Fata a inceput sa se uite la el si sa se miste ca si cum s-ar sufoca. Parintele Jozo a insistat dar ea i-a spus ca nu poate. Minutele treceau dar fata spunea: "Nu pot!"
   Dupa douazeci de minute, vazand ca nu se intampla nimic, i-am spus Parintelui Jozo: "Noi iesim. Daca se intampla ceva, ne chemati." L-am lasat pe Parinte cu fata si cu parintii ei. 
   Afara, calugarul mi-a explicat ca deseori diavolul se ascunde in persoana ca sa evite sa fie provocat de catre exorcist, mai ales daca-l vede periculos pentru el. Si mi-a mai spus ca in acest caz diavolul nu reactioneaza decat la rugaciunea Rozariului si ca piciorul drept al persoanei respective devenea foarte sensibil. Mi-a mai spus ca semnul eliberarii este eliminarea de secretii pe gura sau prin defecatie. L-am ascultat sceptic, gata sa accept orice s-ar intampla.

Biserica din Tihalina

    I-am sugerat calugarului sa scrie despre cazurile cu care se confruntase, astfel incat sa existe o baza de documentasre mai bogata pentru literatura de specialitate.
    Dintr-o data ne-am auzit chemati inauntru. Inainte de a intra am avut ideea sa-i chem si pe cei patru barbati dar, de indata ce au incercat sa intre, Parintele Jozo le-a cerut sa ramana afara. Doar eu si calugarul am intrat.
   Am vazut-o pe fata intinsa pe jos, pe burta, ca si cum ar dormi. Se misca incet, ca un sarpe. Parintele Jozo in genunchi, cu o mana o tinea de mana dreapta, iar cu cealalta incerca sa o trezeasca, continuand sa se roage. Parintii fetei erau si ei ingenunchiati, sprijinindu-se de scaun, cu fetele in palme. 
   Trecuse deja o jumatate de ora si fata ramanea in aceeasi stare, continuandu-si acea miscare lenta a corpului.
   Calugarul ingenunchiase sa se roage. La um moment dat s-a ridicat, s-a dus langa fata si a atins coapsa dreapta a fetei. N-am reusit sa observ toata scena, atat de rapida a fost. Fata s-a ridicat brusc in picioare si, deschizandu-si gura excesiv de larg, a inceput sa scoata urlete ingrozitoare. Parintele Jozo a reusit sa-i prinda mana la timp, dar fata se zbatea din rasputeri, zbierand din ce in ce mai tare. El a continuat sa se roage, facandu-i semnul Sfintei Cruci pe abdomen. Calugarul a ingenunchiat din nou si se ruga cu fata in palme. Parintele Jozo a reusit sa o opreasca pe fata pentru cateva momente, lipind-o de peretele de langa mine. Fata, deschizandu-si gura ca si cum ar fi fost un sarpe, lasand sa iasa spuma atat din partea superioara a gurii, cat si din cea inferioara, a strigat in directia Parintelui: "Nu ma scoate afara! Scoateti-l pe el afara!", si a aratat spre calugarul exorcist.
   Cei de afara incepusera sa spuna Rozariul. La auzul acelor urlete, au inceput sa se roage din ce in ce mai tare.
   Parintele Jozo a continuat sa spuna aceleasi rugaciuni peste trupul fetei, cu toate ca ea sarea dintr-o parte in alta. Parintii ei plangeau, ascunzandu-si fetele in palme. Din cand in cand, tatal se uita la starea dezastruoasa a fiicei sale.
    M-am dus la ei si le-am spus: "Acum e timpul sa va rugati, nu sa disperati!" Fata continua sa se zvarcoleasca. Intre timp, se apropiase de cateva ori de mine. Era ciudat: se uita la mine fara sa zbiere, apoi se arunca in alta parte. I-am vazut chipul; nu mai era om. Cand zbiera, chipul i se prelungea si semana cu un lup. Imi propusesem sa raman rece la cele ce aveau sa se intample si sa observ cat se poate de obiecti acest prim caz de exorcizare din viata mea.
   Deja trecuse mai bine de o ora si monstruoasele urlete deveneau din ce in ce mai acute. Am inceput sa ma rog si eu pentru eliberarea fetei. Am luat rozariul ce atarna pe perete si l-am tinut in mana ca un instrument de protectie si de rugaciune. Data fata continua.
   Dintr-o data s-a intors catre calugar si, ranjindu-i intr-o maniera cat se poate de nefireasca si de amenintatoare, i-a spus: "Stiu cum sa-ti vin de hac! Vei regreta ca m-ai adus aici!" Calugarul, ca replica, a spus si el ceva.  A inceput sa-l insulte cu vorbe vulgare pe calugar.    Parintele Jozo urmarea miscarile fetei rabdator, in timp ce se ruga continuu. Am observat ca el continua sa faca Semnul Crucii pe abdomenul fetei, dar ea striga din ce in ce mai tare si mai mult, aruncandu-se dintr-o parte in alta, dar impotriva lui nu facea nimic. Izbugnirile ei erau directioante tot mai mult inspre calugar.

Parintele Jozo Zovko

 Am vazut un crucifix pe o masuta. L-am luat si, cand fata s-a apropiat de mine, l-am pus in fata ei, insotind gestul cu invocatii catre Dumnezeu si Sfanta Fecioara. Ma gandeam: "suntem trei preoti inauntru si demonii astia nu pleaca!" Am rugat-o pe Fecioara Maria sa faca ceva! Dintr-o data am vazut-o pe fata cazand in bratele Parintelui Jozo. M-am dus la ea. Ochii ei aveau expresia unui supravietuitor dintr-un naufragiu. Parintele Jozo a luat crucifixul si l-a pus langa buzele fetei, zicand: "Spune din toata inima: Isuse, Te iubesc!" Fata a luat crucifixul, l-a pus la piept si l-a umplut de sarutari si de lacrimi. Eu aveam inca rozariul in mana. I-am dat crucea de la rozar si a sarutat-o cu o mare usurare. Eram toti in jurul ei: cei trei preoti si parintii fetei. Le-am dat parintilor rozariul spunandu-le ca ar fi mai bine sa-l ia cu ei ca pe o amintire si ca o modalitate de a-si exprima multumirea.
   Parintele Jozo, adresandu-se fetei, a zis: "Acum du-te si fa o spovada vrednica de Dumnezeu, din toata inima ta." Ea a dat din cap afirmativ.
   L-am imbratisat pe Parinte si am plecat. Oamenii de afara erau uluiti. Intrebau din priviri. I-am asigurat ca totul se terminase cu bine si erau extrem de fericiti.
   Calugarul capucin mi-a spus ca trebuie sa celebreze Sfanta Liturghie, asa ca ne-am dus in biserica Parintelui Jozo. In timp ce el pregatea altarul, eu ascultam spovezile celor veniti cu el.
   I-am ascultat in strana. Mai intai am asezat-o pe fata in banca din fata frumoasei statui a Fecioarei, in partea stanga a altarului, apoi m-am indreptat spre mijlocul bisericii si m-am asezat in partea dreapta. I-am spovedit pe cei patru barbati si pe parintii fetei. O asteptam si pe fata dar ea nici macar nu se misca. Atunci parintii s-au dus la ea sa-i vorbeasca. Tatal ei, miscandu-si capul cu ingrijorare, mi-a spus: "Nu se poate misca!" 
   Banuiam ca nu se terminase, era vorba de 12 demoni! Le-am spus parintilor sa o lase acolo. M-am apropiat de ea si am intrebat-o daca vrea sa se spovedeasca, dar ea s-a uitat la mine cu ochii plini de lacrimi si mi-a zis: "Parinte, nu ma pot misca!" Speram ca prin spovada sa i se imbunatateasca situatia; dar ea statea ca si cum, de la mijloc in jos ar fi fost de piatra. Am inceput Liturghia. I-am dat Sfanta Euharistie, dar cand am plecat era tot incremenita. Calugarul mi-a spus: "E inca acolo!"
   I-am vazut pe parinti dezorientati. Cei patru barbati s-au dus sa aduca un scaun cu care s-o duca pe fata pana la masina. Unul dintre ei mi-a spus: Dar este o greutate enorma. O fata nu poate cantari atat de mult! Am avut o senzatie de razvratire. Ceva trebuia facut. L-am luat pe calugar si am plecat la parintele Jozo ca sa-i povestim ce s-a intamplat. Parintele s-a dus la masina si a binecuvantat-o pe fata.
   Am pornit din nou spre Medjugorje. Mi-am zis: "Trebuie sa merg la vizionara Marija, s-o rog ca in timpul aparitiei sa-i vorbeasca Sfintei Fecioare despre fata." Asa am facut. Ea ne-a promis ca, in aceeasi seara, la aparitie, ii va vorbi Sfintei Fecioare despre fata.

Parintele Slavko si maica Tereza

   Dupa ce am vorbit cu Marija, m-am gandit ca ar fi bine sa-i explic si vizionarului Ivan despre acest caz, caci si el fusese prezent alaturi de Marija la aparitia din seara precedenta. M-am oprit in fata casei lui. Era pe veranda cu un grup de prieteni. Explicandu-i ce s-a intamplat,  ne-a zis sa o aducem pe fata langa el in tipul aparitiei. Oricum, mai intai ar fi bine sa-l intrebam pe parintele Slavko. I-am lasat si am plecat sa spovedesc. La ora 17,30 am intrat in sacristie sa ma pregatesc pentru Liturghie. Am iesit in presbiteriu si mi-am gasit un loc de unde sa-i pot vedea pe vizionari in timpul aparitiei. Dar, dupa ce m-am asezat, privirea mi s-a indreptat spre camera unde avusesera loc aparitiile inainte si i-am vazut acolo pe cei ce venisera cu fata exorcizata. M-am dus sa-i intreb ce s-a intamplat, deoarece o vazusem pe fata in incapere. Calugarul m-a lamurit. Parintele Slavko le-a cerut sa stea acolo deoarece, in seara precedenta, in timpul  Rozariului, fata a inceput sa scoata niste urlete ingrozitoare, distragandu-le atentia celor din jur. Iar daca ar fi fost alaturi de vizionari, ar fi creat o mare confuzie in biserica, pentru ca acolo nu se afla nici un preot. I-am spus calugarului ca la ora 17,40 are loc aparitia. Atunci i-am vazut pe Ivan si Marija indreptandu-se spre locul aparitiei. Apoi am vazut ca cei doi au cazut in genunchi, semn ca Sfanta Fecioara le aparuse. Mi-am privit ceasul. Aparitia a durat patru minute.
   Mi-am amintit de grupul de oameni cu care imi petrecusem ziua. Trebuiau sa plece la Dubrovnik ca sa ia feribotul pana la Bari, asa ca m-am dus sa le reamintesc de plecare. In incaperea cea mica toata lumea se imbratisa si plangea. Calugarul m-a vazut, m-a imbratisat si mi-a spus: "Cand am vazut strafulgerarile de lumina, fata s-a ridicat eliberata! (Aparitiile Sfintei Fecioare erau precedate de niste puternice slash-uri luminoase). Era miscat de cele intamplate.
   Parintii si fata s-au indrepta spre mine, iar fata m-a imbratisat multumindu-mi. Ca sa diminuez emotia, le-am reamintit de plecare. Astfel, unul cate unul, au plecat cu cateva minute inainte de a incepe Sfanta Liturghie. Aveau timp sa-i multumeasca Sfintei Fecioare, pe drum.
   Calugarul era curios sa afle ce i-a spus Sfanta Fecioara Marijei, privitor la tanara. Inainte de a pleca, l-am vazut pe calugar schimband cateva vorbe cu vizionara.
   Mai tarziu am aflat ce i-a spus Marija calugarului: "Cand pormit ca ma rog, eu ma rog!"
   Dupa Liturghie, oamenii m-au intrebat ce s-a intamplat, deoarece i-au vazut pe cei patru barbati carand-o pe fata cu caruciorul in incapere, si a iesit singura, pe propriile ei picioare. Astfel, am povestit celor 300 de scotieni care erau cu mine, cele ce se intamplasera in ziua respectiva.
   In seara urmatoare am vazut-o pe Marija la poalele muntelui Krizevac, asteptand sa conduca un grup de rugaciune insotit de pelerini. Ne-am salutat, dar nu am intrebat-o nimic despre ceea ce-i ceruse Maicii Domnului pentru acea tanara.

Vizionarul Ivan

   De Anul Nou am fost laMedjugorje cu un grup de tineri din Lombardia, Italia. Cu acea ocazie, Marija le-a vorbit tinerilor, in biserica, despre aparitii. Ivan sosise cu putin inainte de ora 17. L-am vazut in sacristie, asa ca m-am indreptat spre el si l-am intrebat daca ne mai tine minte, pe mine si pe fata posedata. Ivan a raspuns afirmativ, asa ca l-am rugat sa-mi zica ce-a spus Sfanta Fecioara despre fata. "Daca vrea sa fie totalmente eliberata, trebuie sa inceapa sa se roage cu inima", mi-a spus el.
  Eliberarea poate sa fie temporara si diavolul poate sa intre din nou in ea daca nu incepe sa se converteasca si sa se uneasca cu Dumnezeu prin rugaciunea cu inima.
   Era deja jumatatea lunii februarie 1988. L-am contactat pe calugar si l-am instiintat de cele spuse de Sfanta Fecioara, prin Ivan. Calugarul m-a asigurat ca starea fetei se imbunatateste considerabil. In acel moment mi-a venit in minte ceea ce spunea Isus in Evanghelie despre posibilitatea reintoarcerii spiritelor rele in locul de unde fusesera alungate. Ura este drumul spre dominarea persoanei de catre diavol. Asta mi-a spus Parintele Jozo. Acest lucru mi-a fost confirmat si de spovezile celorlalti posedati pe care i-am intalnit la Medjugorje. Era un om care-L ura pe Isus din toata inima cand a primit Prima Sfanta Impartasanie; o fata il ura din tot sufletul pe barbatul care statea impreuna cu mama sa, divortata; iar o alta fata isi ura tatal, desi era mort!

 sursa: Pietro Zorza, in cartea  "MEDJUGORJE - DRAGII MEI COPII, VA MULTUMESC CA ATI RASPUNS CHEMARII MELE"  

                                                                                         (EDITURA IHTYS - 2002)

   Pietro Zorza  este un preot italian - un misionar foarte strâns legat de Medjugorje, unde a ajuns pentru prima dată în 1986. Din acel moment a avut un interes deosebit legat de ceea ce se întâmplă în acest loc, de  răspândirea mesajelor Fecioarei pe care le vedea ca o continuare a aparițiilor Mariei la Fatima și Lourdes. Mulți ani el a lucrat ca misionar printre italienii din Scoția. Cunoaste multe fapte si fenomenene incepand de la primele zile ale aparițiilor, care sunt incluse în cartea sa documentar intitulata: "DRAGII MEI COPII, VA MULTUMESC CA ATI RASPUNS CHEMARII MELE"   

  Alte articole din aceasta carte, puteti citi la eticheta: Parintele Pietro Zorza - despre Medjugorje - http://dinimaginatie.blogspot.ro/2014/09/sfanta-fecioara-vizionarii-pelerinii.html