duminică, 5 iulie 2015

CUM S-A FORMAT IMAGINEA PE GIULGIUL DE LA TORINO?

    
 
Giulgiul - imagine tridimensionala
   Aspectul cel mai straniu si inexplicabil stiintific este, desigur, modul formarii imaginii de pe Giulgiul de la Torino si proprietatile ei neobisnuite. Inca din 1898, fotograful amator Secondo Pia descopera faptul ca Giulgiul era un imens negativ, un "autoportret"

   Analizand inregistrarile video din 1988, fizicianul italian Giovanni Riggi di Numana a constatat ca, de fapt, nu este vorba de un simplu negativ fotografic, ci de un negativ magnetic cu inversiune cromatica perfecta, obtinut deci doar sub efectul unui camp magnetic.
   Inainte insa, intre 1976-1977, doi fizicieni, ofiteri ai U.S. Force, detasati la NASA - J.P. Jackson si E. Jumper - lucrau la Jet Propulsory Laborators, Passadena, la analiza fotografiilor solului martian luate de sonda spatiala Viking cu fascicole de raze X. Prin acest procedeu punctele clare si luminoase sunt determinate nu de umbra si lumina, ci de distanta dintre puncte si camera de inregistrare, ceea ce permite reconstituirea pe computer a imaginii tridimensionale a reliefului.
   Analizand cu acest program special fotografiile Giulgiului, ei au obtinut un relief tridimensional al imaginii. Ulterior s-a vazut ca aceasta are o analogie surprinzatoare cu imaginile obtinute prin rezonanta magnetica produse printr-un proces de iradiere electromagnetica. Studiul planimetric al imaginii a evidentiat ca variatiile de intensitate ale imaginii - care nu depind de piele, par, etc. - nu deriva dintr-o lumina exterioara sau umbre proiectate, ci din distanta dintre panza si partile corpului, si ca ea reconstituie proiectia ortogonala perfecta a imaginii frontale a corpului: imagini laterale nu exista, iar imaginea dorsala nu are informatie tridimensionala.

   In perioada anilor '80 - '90, dr. Allan Whanger de la Centrul Medical al Universitatii Duke (Durham, North Carolina), analizand cu metode digitalizate sofisticate imaginea extremitatilor corpului, a aratat ca se pot vedea in profunzime articulatiile oaselor degetelor si mainilor, precum si osul nazal si radacinile dintilor maxilarului superior, fapt posibil numai in cazul in care Giulgiul a traversat superficial corpul, ca si cum panza s-ar fi lasat lent, aplatizandu-se ca un balon care se dezumfla, corpul disparand insa brusc fara a distorsiona simetria verticala a imaginii si fara a altera panza.
   Plecand de aici, J.P. Jackson, descoperitorul tridimensionalitatii imaginii in anii '70, a elaborat in 1997 un model teoretic al formarii imaginii de pe Giulgiu prin anastaza sau Inviere. Faptul ca pot fi vazute oase, sugereaza ca panza a trecut prin corpul devenit transparent, iar in cursul trecerii prin corp, o radiatie electromagnetica necunoscuta a imprimat pe panza imaginea corpului, asemenea unui scanner, printr-un neobisnuit proces de "autoradiografie". Radiatia s-a comportat asemenea unor raze ultraviolete si X cu putere slaba de penetrare in fibrele de in si imediat absorbite in aer, dar suficient de intense pentru a produce modificarea fotochimica a celulozei din in prin fotoliza, fara degajare de caldura (care ar fi in cazul pirolizei) si fara a lovi panza in exterior, ceea ce explica absenta urmelor pe spatele panzei. La origine, imaginea a fost alba, rezultand de fapt printr-o decolorare, devenind bruna prin invechire naturala la temperatura mediului.
   Procesul de formare a imaginii a avut deci doua etape: intr-o prima etapa, pe panza s-au impartit petele de sange, sub care nu e nici o imagine; intr-un al doilea moment, corpul a devenit transparent, trecand intr-o faza intermediara ionizata ca aparenta umana, dar transparenta pentru mediu, iar gravitatia a obligat panza sa colapseze si sa se intinda, din corp emanand volumetric o lumina ultravioleta, usor absorbita de aer, care a inregistrat topologia suprafetei corpului, imprimand-o fotochimic pe celuloza prin fotoliza. Panza Giulgiului a cazut printr-un corp care se dematerializa. Intrebarea capitala care se pune este: cum anume au putut emana fotoni din corpul unui om clinic mort, reusind sa imprime pe o panza neutra chimic o imagine de inalta rezolutie a acestui corp?

Singurul raspuns posibil este Invierea
: corpul a suferit o modificare radicala a constitutiei sale moleculare, o "anastaza" (nu o simpla reanimare sau sculare dintr-o stare cataleptica), o reconstituire a sa intr-un alt mod de existenta paradoxal, cel al unui "corp spiritual", capabil de dematerializare si de rematerializare, de disparitie si reaparitie materiala dupa vointa Celui care-l anima. Giulgiul apare astfel ca un martor tacut al faptului ca Omul de pe Giulgiu traverseaza doua lumi, e in acelasi timp om natural, asemenea noua, din trup si din sange, dar si o fiinta supranaturala de lumina divina. Veritabila Evanghelie a Mortii si Invierii Lui Isus Cristos, Giulgiul, atesta in acelasi timp realismul uman vizibil al Intruparii si Patimii, cat si cel spiritual, invizibil, al Invierii si Preamaririi, fiind o dubla icoana, nefacuta de mana omeneasca, a Lui Isus Cristos atat ca Rob al durerilor, cat si ca Domn al Slavei.


   Dupa cca. 35 de ore, in zorii zilei "intai a saptamanii", trupul mort, dar incorupt, se transforma in trup glorificat transparent si luminos. Lumina divina invizibila se transfera in vizibil si emana din fiecare atom al corpului glorificat: oase, piele, par, sange, etc., o lumina (radiatie electromagnetica) la intensitatea potrivita, autoradiografiindu-l sau autoscanand-ul, proiectand instantaneu si complet imagina sa pe panza si imprimand-o prin fotoliza. Odata cu disparitia instantanee a corpului s-a stins si lumina, impiedicand astfel estomparea imaginii in cursul trecerii panzei prin interiorul corpului glorificat. Giulgiul s-a intins si a colapsat, trecand usor prin suprafata corpului transparent, asezandu-se lin intr-o pozitie de odihna care sugera limpede ca trupul l-a parasit intr-un mod inexplicabil.

  sursa: ("Regina Pacis" nr.178)
diac. Ioan. I. Ică, din cartea "Cum a murit de fapt Isus", de Luigi Malantrucco, - Ed. Deisis  
                    

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu