SLAVA INTRU CEI DE SUS LUI DUMNEZEU (Lc 2,14)

de Jacques Magnan
 
   Impartasim din nou bucuria Ingerilor Cerului care proclama Slava Lui Dumnezeu. Sa intram in Templul Sfant unde locuieste Pruncul Divin, nascut din smerita Fecioara Maria, cea mai pura si gingasa dintre toate creaturile. Sa contemplam realitatea cereasca si sa-L lasam pe Mantuitorul sa intre in inimile noastre, in vietile noastre.

   SLAVA LUI DUMNEZEU
   

 Sa ne bucuram ca s-a intamplat evenimentul cel mai frumos si mai important din toata istoria omenirii. In tacere, umilinta si saracia unei mici grote din Betleem, Dumnezeu ne face darul cel mai pretios pe care il are: pe El Insusi. Vine Domnul Atotputernic, iata-L pe Domnul Universului, Salvatorul oamenilor. Este aici, mic si fara aparare; cei umili cu inima Il vad, Il contempla,  in timp ce orgoliosii nu pot sa-L vada in orbirea lor. Dar Mantuitorul vine si pentru ei. El vine pentru a ne da Lumina Sa; o Lumina care straluceste de-a lungul secolelor, o Lumina care ne lumineaza drumul pentru ca sa putem ajunge in locuinta Lui Dumnezeu si a Ingerilor Sai care canta slava Lui Dumnezeu fata de acest eveniment care-i uimeste si ii copleseste. Da, "Slava intru cei de sus Lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!" (Lc 2 ,14)

   De milenii era asteptat acest Copil. Dumnezeu a incercat rabdarea credinciosilor care au sperat mereu ca El va veni intr-o zi sa aduca eliberarea, bucuria. Dar a trebuit ca timpurile sa se implineasca dupa planul infinit de intelept al Lui Dumnezeu, pentru ca sa vina Mantuitorul, Fiul Lui Dumnezeu. A trebuit, de asemenea, ca Dumnezeu sa modeleze un vas foarte pur pentru a depune in el pe Unsul Ceresc, pe Mesia. Si a fost Maria, Preacurata, Ea care straluceste mai mult ca soarele de Slava Lui Dumnezeu, a fost aleasa intre toate femeile. Maria, umila intre umili, frumoasa din frumusetea Lui Dumnezeu. Maria in implinirea Ei cea mai perfecta. Iat-O si pe Ea, aceasta Fecioara binecuvantata, Aleasa Lui Dumnezeu, care ne prezinta Copilasul: Isus, iata Numele Sau. Nume ce rasuna de-a lungul secolelor in inimile oamenilor. Da, noi putem sa-L privim, sa-L adoram pe Dumnezeul nostru Care, din iubire pentru noi toti, S-a facut Om. Sa mergem langa El pentru a culege Harul pe care Maria cea Sfanta si plina de  Har ni-L prezinta.
   Sa contemplam admirativ ieslea acestui Craciun unic, sarbatorit mereu in bucurie. Sa lasam in fata intrarii toate grijile noastre. Sa le lasam macar pentru cateva clipe, pentru ca sa fim liberi sa-L intalnim pe Dumnezeu si sa-L ascultam.
   Sa-L privim pe Pruncul Dumnezeu cu Maria si Iosif cel Drept, barbat plin de Har si de umilinta. El este aici si Ingerii din Cer, care au anuntat pastorilor Vestea, sunt si ei aici. Ingerii se asociaza bucuriei oamenilor, bucuriei lor pentru ca este salvatoare. O, Dumnezeul nostru, cat de mare este Iubirea Ta! Tu esti aici prezent pentru totdeauna si Te dai noua drept Hrana. Intr-o zi, Tu, Autorul vietii, iti vei da Viata pentru oamenii din toate timpurile. Iti vei da Viata mergand pana la limita Iubirii si Iti vei da Trupul pentru a ne da Viata in Euharistie.
  Impreuna cu Curtea Cereasca, ne bucuram profund, bucurie care ne duce cu Tine, Doamne, spre Fericirea Vesnica.

   SPRE FERICIREA VESNICA

Cel care crede in Dumnezeu, merge catre Paradis. A crede in Dumnezeu inseamna sa doresti Cerul cu vointa de a fi sfant. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu in Cer, trebuie sa fim cu adevarat sfinti. Sufletul care spera in Dumnezeu este fericit si a inteles, in strafundul sau, imensitatea Bunatatii Lui Dumnezeu. Crezand, viata este luminata si isi implineste sensul. Am fost creati pentru a ne bucura in prezenta Lui Dumnezeu de comorile eterne ale Gloriei Sale, de Prezenta Sa, de Atributele Sale Divine, impreuna cu ceilalti sfinti din Cer. Adevaratul credincios produce roade de iubire, traieste in pace si accepta cu generozitate incercarile care il inalta si mai sus spre Domnul. Dar ce trista este viata fara credinta, fara speranta, o viata care nu asteapta nimic si al carei orizont terestru este atat de dezolant! A nu crede inseamna sa te condamni la o viata lipsita de bucurie. Inseamna sa te condamni sa ratacesti fara tel spre tot felul de lumi false, de idoli care accentueaza tulburarea sufletelor si disperarea. O fiinta umana nu este numai un trup ce trebuie hranit si imbracat, nu numai o inteligenta capabila sa gandeasca sau sa construiasca... O fiinta umana este desigur toate acestea, dar nu numai atat. Noi suntem fiinte de carne insufletite de un spirit si posedand un suflet nemuritor, indestructibil, vesnic. Suntem fiinte de carne dar si fiinte spirituale. Suntem asemenea Lui Dumnezeu. Aceasta e minunat! Intreaga noastra fiinta este chemata sa invie, sa ia in Dumnezeu forma sa definitiva, perfecta si glorioasa. Orice fiinta, chiar si cea mai bolnava, cea mai diforma care poate exista, orice fiinta este chemata sa devina o fiinta noua si desavarsita in Cristos. Sunt numerosi in Cer cei care au trait aici, jos, intr-o saracie, o mizerie, o durere extrem de mare si care, in Cer, sunt minunati, gloriosi, stralucitori. Acestea sunt certitudini pe care le invatam din Cuvantul Lui Dumnezeu (Cf. Sg 5; Lc 16, 19-31, etc) si numeroasele viziuni ale sfintilor care au putut sa contemple, printr-un har divin,  putin din frumusetea Cerului. Aceasta frumusete a fost aratata de Maria umililor vizionari in timpul aparitiilor Sale care continua si astazi, pentru ultima oara - spune Ea. Daca acestea sunt ultimele aparitii ale Mariei pe care le traim (Cf. Apoc 12, 1s), inseamna ca un eveniment divin, grandios se pregateste... Locuinta noastra definitiva este Cerul.
   Aceasta este o certitudine. Cu totii vom muri intr-o zi. Viata noastra pe pamant va trece. Miliarde de oameni ne-au precedat, miliarde vor urma. Trebuie sa pregatim bine momentul ultimei noastre ore, care poate surveni in orice moment. Trebuie sa fim totdeauna gata sa-L intalnim pe Domnul. Acela sau aceea care va muri in prietenie cu Dumnezeu, va merge in Cer - si toti credinciosii marturisesc aceasta - intr-o imparatie nespus de frumoasa unde domneste o pace inexprimabila. La moarte, sufletul se separa de trup si se prezinta la Judecata infailibila a Lui Dumnezeu Care va rasplati pe fiecare dupa starea sa, dupa darurile sale,  dupa dorinta sa, dupa faptele sale, dupa iubirea sa. Va merge ori in Cer, ori in Purgator, ori in iad. Aceasta este realitatea pe care o invata Biserica in conformitate cu Cuvantul Lui Dumnezeu. Sufletul sfant va merge in Cer si va fi imbracat cu un trup de slava (Cf. 1 Cor 15, 35-58) si se va bucura pe deplin, inainte de Invierea generala, de fericirea Preafericitilor din Cer care contempla pe Dumnezeu fata in fata, vesnic, scaldat in iubire. Minunata realitate a Cerului depaseste tot ce ne-am putea imagina. Cerul este dincolo de realitatea noastra. Acum noi vedem creatia, atunci vom contempla pe Acela Care e mai presus de toata creatia. Realitatea Cereasca este o realitate noua si absolut sfanta si perfecta. Capacitatile unui suflet din Cer depasesc toate conceptiile noastre, posibilitatile noastre. De exemplu, un sfant din Cer sau un Inger poate fi prezent peste tot. Caci el vine de la Dumnezeu, este in Gloria Lui Dumnezeu, umple tot. Totul este posibil celui care crede si iubeste. Cand Dumnezeu a creat, el a facut in acelasi timp un univers pentru fiinte spirituale si un univers pentru fiinte trupesti chemate sa intre in universul creaturilor ceresti care Il contempla pe Dumnezeu in clar viziune. Noi, oamenii, traim intr-un univers plin cu miliarde de galaxii cu miliarde de stele si planete. Nu vom putea epuiza, cu stiinta noastra, splendorile acestui univers gigantic pe care-l contemplam cu admiratie. Acest univers este in continua schimbare si vom avea la infinit ce sa descoperim. Trupul nostru, inteligenta noastra, sunt parte din fiinta noastra care ne permite sa traim aici, jos, si sa scrutam aceasta realitate vizibila ochilor nostri. In acelasi timp, Dumnezeu a pus in noi un principiu vesnic, ce va ramane mereu. Noi posedam un suflet care va intra intr-o zi intr-un univers care, atata vreme cat traim pe pamant, ne este inaccesibil. Nu vom putea niciodata prin stiinta noastra, prin cunostintele noastre sa inventam un procedeu pentru a trece din universul nostru, in Cer. Dar sufletul pe care ni l-a dat Dumnezeu, sufletul care poarta in el realitatea a ceea ce suntem, el va trece in cealalta lume. Cerurile, Imparatia Lui Dumnezeu, Raiul este infinit mai vast si mai frumos decat universul urias in care ne aflam. Credinciosul este un suflet religios. El este unit cu Dumnezeu si deschis la realitatea transcedentala. Cerul este plin de Gloria nespusa si infinita a Preasfintei Treimi. Ingerii si Sfintii Cerului pot trece din lumea Lui Dumnezeu spre noi, au venit sa ateste existenta Paradisului, cu permisiunea Celui Preainalt. Si toata Biserica atesta aceasta de la nasterea ei. Biserica doreste sa antreneze pe toti oamenii spre splendoarea vesnica a Lui Dumnezeu, pe drumul pe care fiecare il cunoaste. Putem intelege cu totii care este binele si raul. De la inceput am fost chemati sa alegem binele. In toate lucrurile sa cautam cu deplina abandonare, Vointa Domnului Care este aproape de fiecare dintre noi. Dumnezeu ne cheama sa ne intoarcem privirile spre Cer. "Cerul este scopul final si realizarea aspiratiilor celor mai profunde ale omului, starea de fericire suprema si definitiva."

Jacques Magnan

   Sa traim in speranta Lui Dumnezeu si sa o purtam pretutindeni.
   Dumnezeu a coborat in mijlocul oamenilor pentru a le aduce Vestea cea Buna a Imparatiei si pentru a-i salva pentru ca ei sa poata intra in aceasta Imparatie. Fiul Lui Dumnezeu, Isus Cristos, ne-a vorbit despre realitatea Cerului printr-o marturie bazata pe semne si minuni care ne depasesc. El este Stapanul Vietii si ne da viata vesnica. Cuvantul Sau este de neinlocuit si eclipseaza, prin splendoarea Sa, orice alt cuvant. Dumnezeu Cel Viu venit ca Fiul Omului, prin Maria Preacurata, ne-a vorbit printr-o iubire fara limite pentru ca a mers pana acolo incat sa moara pentru fiecare dintre noi. Dar ca Stapan al Vietii, El a Inviat. El a aparut Apostolilor si la nenumarati discipoli si sfinti din toate timpurile. El ne iubeste. Viata Vesnica este pretioasa si El ne lasa liberi sa iubim, liberi sa-L iubim.
   Fie ca fiecare dintre noi sa se angajeze pe drumul Vietii. Este tarziu, vine noaptea, sa ne grabim. Dumnezeu vine sa bata la usa noastra. Sa-i deschidem inimile, sa intram in Inima Sa Preasfanta. El este Poarta mantuirii vesnice.
   Binecuvantata sa fie Preasfanta Treime: Tatal, Fiul si Spiritul Sfant. Fie ca Harul Lui Dumnezeu sa fie cu voi toti !
   O, Fecioara Binecuvantata, Regina Apostolilor, mijloceste pentru noi pacatosii si ocroteste intreaga Biserica!

                                                      "Stella Maris" nr.365 - "Regina Pacis" nr.3