Pe urmele Sfintei Fecioare in Spania

   Anul 40. In spania la Zaragoza, Sfanta Fecioara i-a aparut Sfantului Iacob cel Mare.

    Care este prima aparitie a Fecioarei Maria despre care istoria ne-a lasat urme? Pentru a spune adevarul, nu este vorba despre o adevarata aparitie, ci mai bine zis de un "transfer". Traditia a conservat si a facut sa ne parvina amintirea a ceea ce s-a intamplat la 20 ianuarie in anul 41 d.I.C., pe malul raului Ebrus din Spania.

Sanctuarul de la Zaragoza - Spania

   Apostolul Iacob cel Mare, fratele lui Ioan si fiul lui Zebedeu, primise porunca de la Cristos sa mearga sa duca Cuvantul Lui Dumnezeu, in Spania. El a mers mai intai la Sfanta Fecioara Maria, apoi a mers la Oviedo si a ajuns pe urma pe malurile Ebrului.
   Apostolul Iacob cel Mare, care petrecea noaptea intr-un bivuac, cu cativa tovarasi, era descurajat de dificultatile intampinate in raspandirea Evangheliei. Ibericii nu pareau sa raspunda cu entuziasm la Vestea cea Buna pe care el incerca sa le-o aduca. Era atat de dezolat de slabele rezultate ale apostolatului sau, incat se gandea in mod serios sa se opreasca din lucrarea sa care parea prea anevoioasa, si sa se intoarca in Palestina.
   In acea epoca, Fecioara Maria traia inca; Ea trebuie sa fi avut aproape 53 de ani.
   Deci, in acea noapte rece a inceputului de an, pe neasteptate, pe la miezul noptii, Iacob a auzit glasuri de ingeri care cantau: "Ave Maria gratia plena." A vazut-o atunci intr-o mare lumina pe Mama Lui Cristos, inconjurata de ingeri si asezata pe o coloana de marmura. Ea i-a spus: "Iata, fiul Meu, locul desemnat unde trebuie sa construiesti o biserica in amintirea Mea. Vezi aceasta coloana pe care sunt asezata: a adus-o Fiul Meu, prin mana ingerilor. Puterea Celui Preainalt, prin rugaciune, va face lucruri minunate in acest loc, in favoarea  acelora care vor invoca ajutorul Meu in nevoile lor. Aceasta coloana va ramane in acest loc, pana la sfarsitul lumii."
   Mama Lui Isus l-a consolat si l-a intarit pe Iacob indemnandu-l sa ramana in Spania. Prin insasi prezenta Ei, l-a facut sa inteleaga importanta lucrarii lui si sprijinul pe care-l va primi din Cer, in truda sa. Atunci, apostolul Iacob, in genunchi, a multumit Lui Dumnezeu. Apoi, oastea ingereasca a luat-O pe Maria si a transportat-o la Ierusalim, in casa Sa.
   Aceasta aparitie a Mariei a avut loc inca de pe cand Ea traia pe pamant, inainte de ridicarea Sa la Cer.
   In anul 1600, marea mistica aragoneza - Maria d'Agreda, a revelat ca Sfanta Fecioara, a carei confidenta privilegiata era, i-a relatat ca Ea primise aceasta misiune de la Insusi Rascumparatorul, prin aceste cuvinte: "Preaiubita Mea Mama, doresc sa te duci sa-l vezi pe Iacob pentru a-i spune ca, inainte de a veni la Ierusalim, trebuie sa construiasca un sanctuar in onoarea Ta, o biserica a Lui Dumnezeu in care Tu vei fi invocata."
   Predicarea Evangheliei in Spania, a inflorit imediat. A fost ridicata o mica capela si apoi, o mare biserica, unde spaniolii, dar si strainii, veneau s-o venereze pe Sfanta Maria a Coloanei (Nuestra Senora del Pilar - coloana / pilar, in spaniola).

Fecioara neagra din
Manastirea din Puy

Manastirea din Puy
-Franta-

   Cativa ani mai tarziu, in anul 47 d. I.C., traditia relateaza o alta aparitie a Fecioarei Maria, la Puy, in Franta, un alt loc marian si tinta a pelerinilor. Intr-o capela de-abia ridicata la Puy, se ruga o femeie infirma care se convertise de putin timp, la crestinism. A aparut Sfanta Fecioara Maria. Cum se va intampla frecvent dupa aceea, Ea a vindecat-o pe vizionara, si a confirmat, astfel, credinta tuturor locuitorilor locului, care vor deveni mari devotati ai Fecioarei Maria.
   Dupa aceste doua aparitii, pentru a afla alte aparitii, ajungem in anul 231. Este un moment dificil in care doctrina crestina era pe cale sa se precizeze si sa se intareasca. Disputele erau inflacarate si Sfantul Grigore, supranumit Taumaturgul (dec. in anul 270) era nehotarat si framantat, nestiind prea bine cui sa dea dreptate. Intr-o noapte, cand medita asupra doctrinei credintei, pregatindu-se sa fuga, pentru a se sustrage sfintirii sale ca episcop al Neo Cezareii din Pont, i-a aparut Sfanta Fecioara Maria si apostolul Ioan, care i-au dat o marturie de credinta despre Sfanta Treime, invatatura pe care a transcris-o in timpul viziunii, ca pe o pretioasa mostenire.
   Dupa ce Fecioara Maria Insasi l-a incurajat si apostolul Ioan l-a ajutat sa inteleaga unde sta adevarul si deci, care erau deciziile pe care trebuia sa le ia Biserica, Sfantul Grigore a primit sfintirea si si-a inceput activitatea de apostol si pastor.
                                                      de Rosanna Brichetti - "La Voce di Maria" nr.8
                                                                     

                                      Miracol la Zaragoza - de Renzo Allegri

   Se vorbeste si se scrie adeseori despre miracole. Dar in zilele noastre, poate mai mult ca oricand,  s-a pierdut semnificatia si valoarea acestor evenimente.

   Potrivit invataturii "Catehismul Bisericii Catolice", miracolul este un "semn" al Imparatiei Lui Dumnezeu. Vorbind despre miracolele facute de Isus pe cand isi indeplinea misiunea Sa pe pamant, Sfantul Augustin scria: "Miracolele pe care le-a facut Domnul nostru Isus Cristos, sunt lucrari divine care invata mintea umana sa se inalte deasupra lucrurilor vizibile, pentru a intelege ce este Dumnezeu."

   "Astfel de miracole, a scris Papa Ioan Paul II, demonstreaza existenta ordinii supranaturale, care este obiect al credintei... Miracolul este un semn ca ordinea naturala este depasita de "puterea din inalt", fiindu-i, deci, si supusa."

   De aceea miracolul este important pentru crestin. Il ajuta sa creada. Ofera, intr-un anume sens, o "dovada" a Adevarului propus de credinta. Desigur, nu este o dovada matematica, stiintifica, deoarece atunci n-ar mai fi credinta, ci certitudine.

   Credinta implica libertatea de adeziune. Iar miracolul trebuie sa respecte libertatea omului. Asadar, miracolul propune existenta unei anumite realitati supranaturale, da nu o "impune".

   Astazi, miracolul, ca interventie directa a Lui Dumnezeu, nu mai este admis. Nu este considerat posibil. Chiar si printre cei care se socotesc credinciosi, este raspandita ideea ca miracolul este doar un fapt "momentan inexplicabil". "Pentru omul primitiv, fulgerul era un miracol", auzim adesea spunandu-se. "Apoi a fost gasita explicatia stiintifica si a devenit un fapt normal." Pentru toate miracolele Bibliei se gaseste o exlicatie rationala. La fel si pentru cele din Evanghelie. Se exclude interventia directa a Lui Dumnezeu. Nu atat din ateism, adica negare a existetei Lui Dumnezeu, ci din neincredere fata de valoarea omului. 

   Se considera inadmisibil ca Dumnezeu, care este infinit,  sa poata avea o iubire atat de mare pentru om, incat sa intervina, uneori, in favoarea lui, prin evenimente extraordinare. Este o atitudine aproape si mai grava decat ateismul.

   "Miracolul absolut, acela in afara oricaror reguli, nu s-a produs niciodata. Nu s-a aflat nicicand, de exemplu, ca cineva s-a dus la Lourdes fara un picior si s-a intors cu amandoua. Da, acest fapt ar cere, cu siguranta, o interventie a Lui Dumnezeu, dar nu s-a intamplat niciodata."

   Si totusi... s-a intamplat! 

   O reveleaza o carte intitulata "Il miracolo", scrisa de Vittorio Messori si publicata de Editura Rizzoli. Messori este un scriitor destul de cunoscut. El este, de fapt, coautor cu Ioan Paul II, al volumului "Sa trecem pragul sperantei" publicat de Mondadori in 1995 si tradusa in 53 de limbi.

Vittorio Messori

   In ultima sa lucrare "Il miracolo", ne face sa "atingem cu mana" faptul ca nimic nu-I este imposibil Lui Dumnezeu. Chiar si evenimentul "piciorului taiat care creste deodata la loc", invocat de atei ca punct terminus al ateismului lor. Aceasta carte relateaza un miracol care s-a produs in Spania in anul 1640 si care poate fi considerat "miracolul" prin excelenta, miracolul absolut, fata de care nu pot exista nici un fel de dubii, incertitudini, presupuneri, critici. Tocmai pentru ca este vorba de acel miracol pe care toti criticii religiei il invoca pentru a fi dispusi sa creada: cresterea neasteptata a unui picior lipsa.
    Un tanar spaniol, Juan Miguel, pe cand lucra la camp, a nimerit sub un car incarcat. Acesta i-a zdrobit piciorul drept, care a cangrenat. Din acest motiv, medicii au fost nevoiti sa ii amputeze piciorul - la patru degete sub genunchi. Iesit din spital, tanarul isi castiga existenta cersind la poarta celebrului sanctuar al Sfintei Fecioare "Nuestra Senora del Pilar"  din Zaragoza. Fiind credincios, o invoca mereu pe Sfanta Fecioara ca sa-l ajute sa-si poata suporta conditia la care ajunsese. Dupa doi ani si jumatate, piciorul lipsa i-a crescut pe neasteptate la loc. Sau, mai bine zis, a revenit in mod misterios la loc, pentru ca s-a putut stabili ca "noul" membru era exact cel care-i fusese taiat de chirurgi cu doi ani si jumatate in urma si ingropat in cimitirul spitalului din Zaragoza.

   Este un fapt incredibil, cel mai iesit din comun din cate s-ar putea imagina. Messori, cu pricepere si meticulozitate, l-a reconstituit in cele mai mici detalii istorice, dar s-a preocupat mai ales sa-l documenteze in toate aspectele sale, astfel incat sa nu lase loc la nici un fel de dubii. Si asta atat referitor la accident si la amputarea piciorului, care a urmat, si apoi la ingroparea membrului amputat, in cimitirul spitalului, cat si in ceea ce priveste vindecarea, adica reaparitia piciorului la locul lui, in perfecta stare de functionare. Poate ca nicicand in istorie nu a existat un fapt atat de amplu documentat. Fiind un eveniment cu totul extraordinat, Biserica si autoritatile civile au deschis imediat anchete meticuloase, interogand martori si adunand probe si dovezi astfel incat ne aflam in fata unui fapt cu documentatie minutioasa si inatacabila.

                                                        Renzo Allegri ("Medjugorje/Torino" nr.85)

                                                                    ("Regina Pacis" nr.241)