Padre Pio - slujitorul confesionalului

     
   "Padre Pio nu trebuia sa fie cautat in alta parte: el era sau in confesional sau in altar. Sau langa pacatosi pentru a le da dezlegarea, sau langa Cristos pentru a-si reinnoi sacrificiul (...) Sufletele erau pasiunea lui, suferinta lui, prada lui".  (A. Gallo)

   Lumea se imbulzea in masa in jurul lui Padre Pio. In majoritatea cazurilor, oamenii care veneau la el erau barbati si femei care cautau sa se converteasca dupa ce ratacisera pe cai condamnabile, iar el ii calauzea spre Dumnezeu. Metodele sale de convertire au provocat numeroase dezbateri: Padre Pio se comporta uneori cu bruschete, ba chiar violent, ceea ce dezorienta. Dar avea motivele sale intemeiate s-o faca. Atunci cand i se reprosa ca asprimea sa deruteaza si ca poate indeparta sufletele, el raspundea: "Eu ma port cu sufletele asa cum imi indica Dumnezeu." Si asa cum i le arata Dumnezeu, ele aveau nevoie de "zguduiri" fara de care nu s-ar fi indepartat de rau. Se stie ca anumite boli pot fi tratate sau prin medicamente, sau prin chirurgie. Se recurge la chirurgie atunci cand medicamentele se dovedesc ineficiente. Cred ca Padre Pio poate fi caracterizat ca un "chirurg al sufletelor".
   Cand zguduia cu putere un suflet, acesta putea fi derutat sau vexat pe moment; dar daca dorea cu sinceritate sa se converteasca, sfarsea prin a reveni la Padre Pio. Acest mod de a proceda era, asadar, pentru el o tactica si nu o izbucnire de manie.
   La vreo luna si jumatate de la moartea lui Padre Pio, m-am dus sa ma rog la mormantul lui. Cu aceasta ocazie voiam sa-l vad pe Padre Pellegrino Funicelli care il asistase in ultimele sale clipe. I-am pus intrebari legate tocmai de bruschetea lui Padre Pio. Mi-a spus ca fusese martorul unei scene de acest fel. Era vorba de o femeie la poarta manastirii. Dar imediat ce  poarta s-a inchis, l-a vazut ca era calm si senin ca si cum nu se intamplase nimic. Mi-a atras atentia ca o adevarata manie nu s-ar fi calmat atat de repede.
   Sunt si alte motive ale acestei asprimi. Padre Pio, care percepea inca si mai bine decat altii limitele sale de creatura in fata lui Dumnezeu, nu putea suporta veneratia si manifestarile de fanatism fata de el si inclinat sa reactioneze violent fata de aceste atitudini. Trebuie sa mai stim ca, sub aceasta crusta aspra el ascundea o inima foarte duioasa si sensibila; cauta probabil sa se protejeze pentru a nu fi tradat de natura sa. Felul lui de a se comporta in anumite situatii trebuie, deci, judecat cu mare prudenta.

   Tulburarea lui Beniamino Gigli

Beniamino Gigli

   Mama celebrului tenor italian  Beniamino Gigli a relatat intr-o binecunoscuta revista, intalnirea  fiului sau cu Padre Pio. Tenorul, informat de niste prieteni despre viata lui Padre Pio si despre lucrurile extraordinare pe care le facea, a dorit sa mearga sa-l viziteze. A sosit la San Giovanni Rotondo intr-o masina luxoasa, cu sofer in livrea, ceea ce a trezit o mare curiozitate in jurul lui. De altfel, pe vremea aceea el isi cucerise deja renumele international.
   Cand i-a fost prezentat Gigli, Padre Pio l-a scrutat cu o privire patrunzatoare, fara a fi impresionat de aparente. S-a apropiat de el si i-a spus de-a dreptul: "Te numesti Gigli ca si crinul care este simbolul puritatii, dar tu esti un crin murdar, caci iti inseli sotia avand, pe ascuns, o relatie cu alta. Te numesti Beniamino, adica iubit de Dumnezeu, dar nu esti iubit deloc de Dumnezeu, din cauza starii sufletului tau!" Ne putem imagina tulburarea tenorului. Padre Pio citise in sufletul sau ceea ce nu stiau ceilalti si il plasase brusc, in fata responsabilitatilor sale. Benjamino a avut totusi taria si umilinta de a accepta aceasta punere la punct brutala. El 
s-a convertit, a pus capat legaturii sale extraconjugale si a ramas,  pana la moartea sa, un prieten fidel al Parintelui. In decursul ultimilor sai ani, mergea adeseori sa-l vada pe Padre Pio, pentru a primi sfaturi si intarire.
   Padre Pio il primea intotdeauna cu bucurie si-i cerea adeseori sa-i cante "Mamma", cel mai celebru cantec al sau, caci isi amintea cu duiosie de mama sa, Peppa. In majoritatea cazurilor, Padre Pio nu reusea sa-l asculte pana la sfarsit: emotionat, se ideparta ca sa planga.

   "Incepe din 1936!"

Carlo Campanini

   Actorul Carlo Campanini, care se odihneste astazi in cimiturl din San Giovanni Rotondo, a avut primul contact cu padre Pio in 1936, dar 
s-au scurs unsprezece ani pana sa se converteasca definitiv.
   Prima sa intalnire cu Parintele n-a avut motive religioase, ci pur si simplu materiale: actorul era incontinuu in turneu si, deci, in mod constant departe de familia sa care locuia la Roma. Suferea mult din cauza asta si cauta prin toate mijloacele sa obtina un angajament care sa-l apropie de ai sai. Un coleg i-a spus intr-o zi ca un var al sau gasise o solutie pentru problemele sale de familie, gratie interventiei lui Padre Pio. Si atunci si-a dorit imediat sa obtina aceeasi favoare si pentru el. Aflandu-se la Bari, a profitat pentru a merge impreuna cu un prieten la San Giovanni Rotondo, pentru a i se recomanda lui Padre Pio.
   Era in Saptamana Mare, iar Parintele era,  mai mult ca de obicei, cufundat in meditarea Patimirii Domnului. Cei doi prieteni au sosit tarziu si nu au intrat in manastire decat cu mari insistente. Vazandu-i, Padre Pio a exclamat:  "Nici macar in Saptamana Mare nu voi fi lasat in pace? ce doriti?" Campanini si prietenul sau au raspuns ca voiau sa se spovedeasca. Atunci Padre Pio le-a spus: "Duceti-va sa va pregatiti in biserica; maine dupa Liturghie, am sa va spovedesc." Au plecat, iar a doua zi dimineata erau prezenti la intalnire. Campanini a fost foarte impresionat de Liturghia lui Padre Pio: i se parea ca nu se va mai termina niciodata, cu atat mai mult cu cat statea intr-o pozitie foarte incomoda. Dupa Liturghie, s-a dus la confesional unde a avut surpriza sa-l auda pe Parinte enumerandu-i, unul cate unul, toate pacatele sale. Inainte sa-i dea dezlegarea de pacate, Padre Pio l-a facut sa promita ca-si va schimba viata...
   Campanini ar fi vrut sa-i vorbeasca despre problema care-l preocupa atat de mult,  adica sa gaseasca un angajament la Roma, pentru a fi langa familie, dar n-a avut curajul. Totusi, si-a formulat in gand cererea cu o mare insistenta.
   Intors la Roma, a fost chemat pe neasteptate la Cinecitt  pentru a interpreta un rol important in filmul "Adio, tinerete!" Pe lista candidatilor figurau actori mult mai celebri, dar el a fost cel ales. Acesta a fost pentru Campanini inceputul unei cariere care l-a facut foarte repede bogat si celebru. A avut roluri in 106 filme! Unul dupa altul! la sfarsitul lui 1949 atinsese apogeul succesului si averii. Dar nu-si tinuse promisiunea facuta lui Padre Pio de a-si schimba viata, si aceasta il nelinistea...
   Intr-o zi, sotia sa i-a marturisit ca dorea sa-si consfinteasca familia, Preasfintei Inimi. Vorbise despre asta cu vicarul, iar acesta spusese ca ar fi o buna ocazie pentru ca ea si sotul ei sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Campanini n-a indraznit s-o contrazica pe sotia sa, si a spus ca va avea grija. Consfintirea era fixata pentru 8 ianuarie 1950. Cu doua zile mai inainte, in ziua Epifaniei, Campanini se plimba pe strazile Romei, cand a trecut prin fata unei biserici. A intrat si a simtit dorinta sa se spovedeasca, dar a dat inapoi la vederea parintelui mare care era in confesional. Intorcandu-si privirea, a vazut un alt calugar, slabut,  care se ruga in fata unui crucifix. Apoi acesta s-a ridicat si a venit sa-i ia locul celuilalt. Imediat ce s-a asezat, l-a chemat pe Campanini si i-a propus sa-l spovedeasca. Actorul a fost de acord si, la iesirea din biserica, stralucea, mai ales gandindu-se ca va putea sa se prezinte in fata lui Padre Pio fara sa trebuiasca sa-i mai spuna toate pacatele comise pana atunci. Ceremonia consfintirii familiei a avut loc acasa la el, dupa cum fusese prevazut. Apoi, profitand de o imprejurare favorabila, Campanini s-a dus sa-l vada pe Padre Pio, gandindu-se ca va face la acesta o spovada obisnuita; dar Parintele, care voia sa aiba grija de el si sa-l protejeze in mod cu totul special, a vrut ca mai intai el sa-si dezgoleasca sufletul si i-a spus: "Incepe din 1936!" Degeaba i-a spus Campanini ca se spovedise cu putin timp inainte, caci Padre Pio a fost inflexibil: "Incepe din 1936!" Campanini s-a executat.
    De atunci, s-a stabilit intre Padre Pio si el o legatura spirituala si prieteneasca ce a durat pana la moartea actorului.

   "Cum! Dumneavoastra aici, printre noi?"

Cesare Festa

   Una dintre convertirile operate de padre Pio, a provocat reactii in lant; a fost aceea a avocatului Cesare Festa, francmason notoriu, var al medicului personal al lui Padre Pio, doctorul Giorgio Festa. Intr-o zi, acesta din urma l-a provocat pe Cesare spunandu-i ca, daca ar merge sa-l vada pe padre Pio, ar avea dovada acestui supranatural pe care il nega atat de mult. Avocatul a prmit provocarea si s-a dus la San Giovanni Rotondo. Padre Pio discuta cu mai multe persoane cand l-a observat pe Cesare Festa. Imediat a iesit din grup, s-a indreptat spre el si l-a abordat cu urmatoarele cuvinte:
   - "Cum! Dumneavoastra aici, printre noi? Dar sunteti francmason!" Avocatul a confirmat. Padre Pio l-a intrebat:
   - "Care este datoria francmasoneriei?"
   - "Sa combata Biserica", a raspuns el.
   Dupa acest preambul pe care nimeni n-ar fi putut sa-l prevada, Padre Pio s-a schimbat, l-a luat pe avocat de mana si l-a invitat sa-l urmeze. I-a povestit cu naturalete - si eficacitate - parabola Fiului risipitor... Si imediat avocatul s-a simtit identificat cu acest caz si, mai ales, a inceput sa simta cu putere iubirea Lui Dumnezeu pentru cei care s-au indepartat de El. S-a declarat invins, s-a spovedit si apoi s-a ridicat avand impresia ca s-a nascut la o noua viata. Dupa cateva zile a revenit sa-l vada pe Padre Pio, care i-a scris aceste cuvinte pe pagina de garda a unei Evanghelii: Fericiti cei care asculta cuvantul Lui Dumnezeu, il pastreaza cu gelozie si il indeplinesc cu fidelitate." Era un avertisment si un indemn de a consolida noua sa stare de har. Avocatul l-a perceput perfect si l-a primit cu hotarare.
   S-a decis intr-o zi sa mearga in pelerinaj la Lourdes. Loja masonica din Genova, afland noutatea,  s-a alarmat la gandul unei astfel de convertiri. Ea a convocat o sedinta pentru a-l condamna in mod solemn pe transfug. Deloc intimidat, Cesare Festa a hotarat sa participe la aceasta reuniune. In momentul plecarii, i s-a adus o scrisoare de la Padre Pio care il incuraja sa nu roseasca din cauza credintei sale si sa lupte: "Domnul va va asista."
   La reuniune, fostul francmason a explicat convertirea sa si a aparat cu vigoare Biserica. 
   De atunci, a fost un crestin fervent si un fidel al lui Padre Pio.

   "Genovezule, genovezule... esti langa mare si nu sti sa te speli!"

   Printre convertirile in lant provocate de cea a avocatului Cesare Festa, trebuie mentionata cea a doctorului Ezio Saltamerenda, Director al Institutului de Bioterapie din Genova. Ateu convins din copilaria sa,  nu pierdea nici o ocazie de a-si afirma si propaga ideile. Afland despre convertirea lui CesareFesta, a dorit sa vada mai indeaproape ce era cu acest Padre Pio si s-a dus intr-o zi la San Giovanni Rotondo. Padre Pio, care nu-l vazuse niciodata, l-a remarcat imediat in multime si l-a apostrofat cu aceste cuvinte: "Genovezule, genovezule, esti langa mare si nu sti sa te speli!" Saltamerenda a tresarit ca sub o lovitura de bici, sub aceasta introspectie. Cum putuse Parintele sa-l identifice si sa-i fotografieze sufletul intr-un mod atat de precis? Acest supranatural pe care-l negase intotdeauna, exista oare cu adevarat? Intelegea ca trebuia sa-si spele sufletul de murdariile sale, la fel ca si trupul. Cuprins de repulsie pentru starea sa spirituala, a carei revelatie o avusese subit,  a vrut sa se spovedeasca imediat la Padre Pio; acesta stia insa, ca nu este pregatit si ca sufletul sau nu este indeajuns de lucid pentru a primi, cu rodnicie,  harul Lui Dumnezeu. Si l-a respins. Saltamerenda se simtea cu adevarat prost. Lucru curios,  pe cand  doctorul ratacea pe camp cu sufletul nelinistit, a fost invaluit de un intens parfum de violete. Fratele Francesco l-a intalnit in aceasta stare de extrema neliniste, l-a luat de mana si l-a condus pana la chilia Parintelui, a carui tactica o cunostea bine. Cum s-a deschis usa, unda de parfum de violete s-a raspandit din nou in jurul lui Saltamerenda. De aceasta data, padre Pio l-a primit cu bunavointa, l-a spovedit enumerandu-i, unul cate unul, toate pacatele, inca din timpul copilariei si i-a dat dezlegarea. Din acel moment se poate spune ca Saltamerenda a devenit un fidel al lui Padre Pio si, asa cum mai inainte nu pierdea nici o ocazie sa-si raspandeasca ideile atee, tot astfel, el a profitat de atunci de toate imprejurarile pentru a-l face cunoscur pe Padre Pio.

                        (Pr. Pascal Cattaneo, din "Fioretti cu Padre Pio" - "Regina Pacis" nr.176)