Miracol la Evolene (interviu realizat de revista "Feu et Lumiere")
"Cel care L-a inviat pe Isus dintre morti, va da viata si trupurilor noastre prin Spiritul Sau care locuieste in noi."
Helene: Vindecarea mea a inceput la 1 iunie, in timpul rugaciunii de sambata seara. Venisem sa-l ascult pe acest preot misionar. In strafundul inimii mele, doream mai ales sa incredintez Domnului pe sotul si pe fiicele mele, stiind ca moartea se apropie de mine cu pasi mari. Eram bolnava de 10 ani.
Feu et Lumiere: Sufereati mult?
Helene: In ultimul timp sufeream ingrozitor. Aveam dureri chiar si daca trebuia sa misc degetul mic. Fiecare miscare era insotita de dureri atroce. Trecusera deja zece ani de cand nu puteam nici sa ma intorc de pe o parte pe alta in pat. Sotul meu, Antoine, era cel care ma intorcea intotdeauna.
S-a spus rugaciunea pentru bolnavi si apoi Parintele Tardif a zis:
- "Printre noi se afla o doamna care sufera de un cancer generalizat ce a inceput cu cancerul oaselor. Medicii au abandonat-o demult. In acest moment, Domnul este pe cale s-o vindece. Ea trebuie sa simta o mare fierbinteala."
Iar eu imi spuneam: "Ce ciudat, este o persoana exact ca mine". Caci, pentru ca nu cerusem vindecarea, nu ma asteptam la ea absolut deloc.
Apoi, Parintele a spus:
- "Daca vrei sa te vindeci, ridica-te, pentru ca oamenii sa vada ca Domnul te vindeca." Iar eu imi spuneam: "De ce nu se ridica odata femeia asta, cand primeste un asemenea har!" Si nimeni nu se ridica. Dupa care, el a mai adaugat:
- "Nu vei fi vindecata dintr-o data, caci Caldura Lui Dumnezeu este atat de mare incat ai fi carbonizata, dar intr-o luna vei fi vindecata complet."
Eu inca nu credeam ca era vorba de mine dar una dintre fiicele mele, care statea langa mine, mi-a spus:
- "Mama, cat de rosie esti!"
Simteam in tot trupul o caldura binefacatoare si era minunat! Am incetat sa ma indoiesc ca era vorba despre mine cand m-am ridicat sa plec: nu mai aveam nevoie sa-mi tin echilibrul ca sa pot merge. De obicei imi era greu sa ma ridic, si cand eram in picioare trebuia sa fac eforturi ca sa-mi tin echilibrul. La iesire ne asteptau cativa prieteni. Cand l-am imbratisat pe fiul prietenilor mei, acesta mi-a spus:
- "Dar ce se intampla Helene, tu arzi?!"
Inca glumind, am raspuns:
- "Poate ca este caldura Domnului!"
Mama lui a replicat:
- "Lasa, ca o sa ne spuna ea maine."
Ne-am intors acasa si nu ma mai durea nimic, dar inca mai credeam ca era emotia de a-l vedea pe acest preot primind Cuvantul Lui Dumnezeu fara sa cunoasca nimic despre mine. Ma gandeam ca poti sa te vindeci daca mergi in pelerinaj, de exmplu la Lourdes, sau in alte sanctuare...
Doar noaptea am realizat ca fusesem atinsa de Iubirea Domnului, pentru ca m-am trezit si puteam sa ma intorc fara nici o dificultate de pe o parte pe alta in pat. Am aprins de mai multe ori lumina, ma intorceam... Era adevarat! L-am trezit atunci pe sotul meu, care a spus, la fel ca mama prietenului nostru:
- " Incearca sa dormi, vom vedea maine."
Mereu s-o las pe maine! Mi-am amintit ca, deoarece persoana cu vindecarea nu se ridicase, Parintele Tardif adaugase:
- "Ea ne va spune maine!"
Dimineata cand m-am trezit, nici o durere. De obicei mergeam intotdeauna sa scuip sange cand ma sculam, pentru ca rana sangera tot timpul. Dar nu mai era nimic!
Ce bucurie! Simteam din nou mirosul casei: inainte simteam doar mirosul bolii mele, caci aveam impresia ca trupul imi putrezea... Am putut sa ma scol singura si am alergat la fetele mele. Plangeam, cantam si spuneam:
- " Domnul m-a vindecat."
Ele insa au crezut ca am innebunit si se temeau. Dupa aceea m-am dus sa-mi trezesc parintii si am telefonat unor prieteni. Aveam chef sa ma urc in clopotnita bisericii satului si sa strig ca sa ma auda toata lumea: "Domnul m-a vindecat, El este Viu! E minunat!"
Timp de cinci zile n-am avut nici o durere, absolut nimic. Apoi, o perioada de trei saptamani, in fiecare zi, o parte a corpului meu se vindeca. Simteam o durere violenta cateva minute, apoi nimic. Exact cum spusese Isus: "Intr-o luna vei fi vindecata complet", dupa o luna eram total vindecata. Si mereu aceasta pofta de a canta si a-L lauda pe Domnul. Iar pacea si bucuria n-au mai parasit de atunci inima mea. Si se transmiteau inimii sotului meu, dar mai ales inimilor fiicelor mele. De atunci au trecut doi ani.
Feu et Lumiere: Si acum aveti aceeasi bucurie?
Helene: Intotdeauna bucuria si pacea. Este minunat. Si este frumos cum Domnul ne cere intregii familii sa le facem cunoscute, sa le spunem oamenilor sa se lase iubiti de Isus. Si atunci, bineinteles, toata familia da marturie.
La trei luni dupa vindecarea mea, am organizat primul grup de rugaciune la noi acasa. Apoi s-au mai format doua grupuri in celelalte sate. Fetele noastre isi doreau dintotdeauna sa formeze un grup de rugaciune cu tineri. Ele au venit, toate trei, la Lourdes, anul asta, si au hotarat sa faca prima lor adunare de rugaciune in vinerea care a urmat intoarcerii lor.
Mult timp credeam ca visez, mi se parea ca nu se poate ca acea durere sfasietoare sa dispara, pur si simplu, deodata.
Feu et Lumiere: V-ati reluat activitatea normala?
Helene: Da. Fiicele mele imi spun:
- "Nu numai ca esti vindecata, dar nu esti normala!" Si asta pentru ca nu obosesc niciodata. Pot munci ziua intreaga, dar nu ma simt obosita deloc si nu ma doare absolut nimic.
Feu et Lumiere: In ce stare fizica erati inainte de vindecarea dumneavoastra?
Helene: Cancerul a fost constatat in anul 1975, incepand cu cancerul oaselor. Degetul mare mi s-a rupt si mi s-a facut o grefa osoasa. Apoi totul a reinceput dupa un an, dar am refuzat sa ma mai operez, caci avusesem deja 13 anestezii si nu mai puteam suporta sa vad cum mi se rupe corpul in bucatele.
Cand am aflat ca aveam cancer, am plans mult! Mi s-a spus: "Atata timp cat coloana vertebrala nu este atinsa, pot fi mereu grefate bucati de os..." Dar nu stiam ca deja coloana era atinsa... Apoi, totul a continuat si aveam dureri ingrozitoare peste tot, trupul mi se umplea de apa si aveam impresia ca va exploda si ca ma arde un acid, caci la fiecare miscare durerile erau insuportabile, indiferent ca stateam in picioare, ma asezam sau eram culcata.
Iar Domnul a pus totul in ordine. Toate organele mele functioneaza foarte bine, nu mai am nici o problema, nici un fel de durere. De doi ani nu mai stiu ce inseamna durerea si este absolut minunat!
Nu mai vreau sa-mi serbez aniversarea la 14 februarie, ci la 1 iunie, ziua vindecarii mele.
("Feu et Lumiere" nr.44 - "Regina Pacis" nr. 48)
. Parintele Tardif |
Domnul mi-a dat o singura misiune: sa proclam ca Isus a inviat; ca El este prezent in Euharistie; ca El ne-a salvat. Acest mesaj nu se va schimba niciodata, pentru ca Domnul nu se schimba. Dar eu trebuie sa incerc sa prezint acest mesaj in mod diferit. Unei lumi care vorbeste despre moartea Lui Isus, sa-i proclam: Isus este Viu! Iar Isus o confirma prin diferite semne. Cu preotii incerc sa vorbesc mai mult despre viata spirituala, dar credinciosilor le dau acest unic mesaj: ISUS ESTE VIU!
( Emiliano Tardif)
"Isus este VIU !" si acest lucru il simte fiecare suflet care il cauta , care il iubeste, care il primeste in Sfanta Euharistie.
RăspundețiȘtergerePentru ca sa-i auzim glasul trebuie doar sa ne reculegem , sa-l cautam pe Dumnezeu in noi insine , iar apoi sa-l ascultam, sa-i ascultam iubirea, sa-l percepem traind , iubind sau suferind in noi.
Te imbratisez cu multa iubire draga Daniela.
Dumnezeu sa te binecuvanteze cu infinita Sa iubire!
ESTE CU ADEVARAT VIU ISUS, IN SFANTA EUHARISTIE !
RăspundețiȘtergereEl imbratiseaza toate sentimentele noastre, de la bucurii mari, pana la tristeti mari, atat de arzanda-I este dorinta de a se contopi cu noi.
Ma intristez cand simt ca L-am suparat, dar ma bucur cand ma gandesc la Indurarea Lui, la dorinta si puterea Lui de a ierta.
Joi am fost pe Muntele Sfintei Treimi si, desi cateva ore m-am simtit intr-un colt de Rai, totusi, dezvaluirile pe care Maica Sfanta ni le-a facut prin intermediul Parintelui Csilik privitor la vremurile ce vor veni, m-au intrista si nu pentru ca m-as gandi cu teama, pentru ca stiu in MAINILE CUI M-AM INCREDINTAT, ci la gandul a ceea ce vor ajunge oamenii creati din iubire, dupa Chipul si asemanarea Lui Dumnezeu: instrumente in mana satanei, controlati prin intermediul controversatelor CIP-uri; a vorbit si despre "faimoasa" Uniune Europeana, despre ce se ascunde in spatele ei si, cel mai grav, despre moduri in care este profanata Sfanta Ostie.
Sunt inca sub impresia acestui mic pelerinaj...
Te imbratisez si eu, mmary si te binecuvantez, pentru ca binecuvantarile pe care noi trebuie sa le invocam unii pentru altii, sunt izvoare de haruri menite sa alunge ispitele, sa aduca lumina si pace.
Laudat sa fie Isus si Maria!
O , draga mea, joi a fost si Silvia pe Muntele Sfintei Treimi...Daca ati fi stiut una de alta...ea era cu nepotelul ei , un copilas dragut de vreo 5 anisori...poate ai zarit-o...daca sotul meu nu ar fi fost plecat din nou in Franta probabil as fi venit si eu ..imi doresc mult...Azi am primit de la Silvia , prin posta, apa de la Nusfalau si Crucea vindecatoare.
ȘtergereTe imbratisez cu bratele pline de binecuvantari.
Cu blandul Isus sa te binecuvanteze Fecioara de Sus!
Imi pare rau ca am ratat intalnirea cu Silvia. Stiam ca intentioneaza sa mearga, dar nu stiam cand.
RăspundețiȘtergereAm vazut ceva copii pe-acolo dar nu am fost prea atenta la ei... Cine stie, poate a stat chiar in apropierea mea.
Chiar imi pare rau... Poate la o data viitoare...
Te imbratisez si eu.
Laudat sa fie Isus si Maria !
O , dragele mele,eu inca traiesc acelea clipe putine(chiar daca au fost ore)petrecute in acel colt de Rai pe care l-a ales pentru noi toti Isus si Maicuta noastra,mijlocitoarea noastra!
ȘtergereDaniela daca cumva -ti mai amintesti de fetita care era cu parintii si a fost chemata in fata sa depuna ea insasi marturie despre vindecarea ei,eu eram in spatele ei la doua rinduri de banci,dar poate ca nu mai vazut pentru ca acolo nu a fost loc de intilniri decit Dumnezeesti,eu sincer nu am mai vazut nici un copil si poate ca au fost datorita faptului ca asa mi-am propus sa ma las absorbita de tot de acolo din toate punctele de vedere.
Si doresc din inima mea cea aplecata la piciorele lui Isus si sarutindui-le cu multa,multa evlavie si rugindul sa primeasca in Inima Sa Iubitoare pe cele mai inraite,impietrite inimi care inca nu vreau sal cunoasca,sa ne rugam de acum inainte impreuna dragele mel Mary si Daniela sa ne propunem rugaciuni impreuna sa le facem pentru toti cei dragi noua si pentru intreaga omenire,pentru ca la Dumnezeu absolut nimic nu este imposibil.
Asa ca ori de cite ori vom dori sa ne intinim spiritual o vom face scumpele mele,chiar daca vor dura ani sa ne intinim nu conteaza caci inimile noastre vor bate impreuna pentru cine am ales noi ori unde am fi in lume...sa ne rugam,sa ne rugam si iar sa ne rugam!
Va imbratisez cu toata inima mea!
Laudat sa fie Domnul Nostru Isus Cristos si Feciora Maria !
Silvia
Da, Silvia, imi amintesc de tanara care a dat marturie si de parintii ei, dar cand m-am intors sa ma uit spre ea, doar acolo m-am uitat, nu am mai vazut si in jurul ei. Eu am stat in fata pe al doilea rand de banci, dreapta - langa intrare. Eram in fata ta deci, poate ca tu ai aruncat o privire spre mine. Eram imbracata cu un maieu bleu si pantaloni rosu-caramiziu, aveam legat la brau un hanorac rosu si aveam o codita mica in par. Imi dau seama ca nu te-ai uitat la detalii din astea pentru ca eu nu imi amintesc figurile din jurul meu, decat pe cei cu care am mers impreuna.
RăspundețiȘtergereAi foarte mare dreptate ca este importanta o intalnire in spirit, spirit de rugaciune. Ai auzit si tu ce a spus Maica Sfanta. Daca noi ne-am ruga am putea sa scurtam necazurile sau chiar sa le anulam. Este nevoie stringenta de rugaciune si post (cand nu a fost?!). Sa ne unim in rugaciune, draga Silvia, pentru toti cei care nu cred in valoarea, importanta, ajutorul, necesitatea ei.
Te imbratisez si eu.
Laudat sa fie Isus si Maria!
Ceva s-ar putea sa-mi amintesc de tine pentru ca mi-a atras atentia un suflet nemaipomenit de dulce care s-a dus pe linga tine de s-a spovedit,reintorcindu-se sa pus in genunchi pe acele pietricele mici si a inceput sa roage si acele imbratisari adevarate din inima facute la urma in rest nu prea mai am multe detalii pentru ca sincer,sincer am fost profun ,profund intrata in acea stare,mare noroc am avut ca Arhanghelii si Ingerii pazitori s-ai ocupat de nepotelul meu ,care la rindul lui a stat cu minutele intinse sa primeasca lumina si tot cea ce sufletelul lui avea nevoie.
ȘtergereDraga mea ma bucur enorm ca ai inteles mesajul meu caci ne putem intilni spiritual in rugaciune oricind,ce trebuie sa stim data si ora......acolo pe Munte pingeam mai mult pentru ca iata aveam niste dorinte spirituale si incet si cu rabdare si impreuna cu Tatal Ceresc s-au implinit,inima mea plingea de fericire,eu am zis Tata eu ma las in mina Ta,esti singurul care stii dupa ce-mi tinjeste inima mea asa ca daca va fi Voia Ta Sfinta ca eu sa ajung pe Munte voi fi acolo,dragul meu nepotel de 4 ani nu a fost o piedica a fost o incurajare si mai mare si inclusiv m-am rugat pentru inca cineva care are mare nevoie sa vina cu mine in acel loc,dragul nostru Tata s-a ocupat si de aceasta inima era o fosta vecina de 67 ani care are psoriazis ,acum eu calea i-am aratato prin Isus restul depinde de ia si increderea ei.
Inainte cu o zi am vorbit la telefon cu acest Pret Mesager al meu personal din vis,plingeam cind vorbeam cu el de bucurie iar,si in scurtul timp facind Calea Crucii cu un Inger in chip de om exact la coborire l-am intilnit pe Parinte si l-am putut imbratisa.......pentru mine nimic nu era mai frumos,minunat...nu am cuvinte ,Scumpa mea Mary stia mult despre mine si in tot m-a indemnat dute inainte nu te lasa ispitita,si asa am facut cu inima mea plina de pacate care am reusit sa io daruiesc lui Isussi asteptarile mele nu erau lungi Isus si Maria i-mi raspundeau,inainte de plecare din Spania am avut chiar acel Preot sau Director Spiritul de care aveam mare nevoie eu nu stiam cine este dar Isus stia si ai multumesc zi si noapte pentru aceasta...totul este posibil numai sa-i dam voie la Dumnezeu sa lucreze in locul nostru in tot cu o incredere extra ordinar de mare stiind ca numai si numai Tatal exista pentru noi toti si este unicul nostru ajutor si unica noastra salvare.
Sfinta Treime sa fie cu noi cu totii!
amin.
Silvia
Este foarte frumos ceea ce-mi spui, Silvia. Cu adevarat Dumnezeu intervine cu miracole vizibile in vietile noastre personale. Singura contributie pe care noi trebuie sa o avem este sa-i spunem Da si SA CREDEM. Este atat de placut cand descoperi lucrarea Lui, cand iti arata cum si cand a intervenit, incat cu-adevarat emotia este pana la lacrimi...
RăspundețiȘtergerePe cat creste credinta , creste si ispita, pentru ca mantuirea inseamna sa ducem o lupta, uneori foarte grea, dar DUMNEZEU ARE INTOTDEAUNA ULTIMUL CUVANT, INTOTDEAUNA INVINGE, iar cu ajutorul Harului Sau, si noi invingem, oricat, oricat de greu ar fi...
Te imbratisez.
Laudat sa fie Isus si Maria!