SFANTA FECIOARA DE LA LAUS - Recunoasterea aparitiilor

de Bernard Balain

Aparitia de la Laus - grup statuar

   Eveniment al Bisericii: la 4 mai 2008 au fost, in sfarsit,  recunoscute aparitiile "Doamnei Maria", Benedictei Rencurel, pastorita din Laus, in apropiere de Gap, careia Ea i s-a manifestat timp indelungat incepand din anul 1664.
   Aceasta ceremonie, grandioasa prin cadrul ei natural, populara prin simplitatea sa, ca un balsam, ca un parfum distilat pe pamantul Frantei, prin intermediul televiziunii care a transmis-o in intreaga lume. Sursa de haruri, aceasta recunoastere ne invita sa ne reconsideram istoria, de acum in plina lumina. Pentru a intelege bine sensul plenar al aparitiilor, trebuie sa le reasezam in contextul lor istoric si spiritual. Ele au fost contemporane cu cea a Sfantului Iosif din  apropiere de Cotignac, si cu epifaniile Lui Cristos la Paray-le-Monial. Paralelismul intre Paray si Laus este frapant: de o parte, milostivirea Inimii Lui Cristos, de cealalta, aceea a Mamei; de o parte Sfanta Margareta-Maria-Alacoque, si de cealalta, Benedicta Rencurel, ambele nascute in acelasi an (1647), primind amandoua, in  acelasi moment (1673) acelasi mesaj al Lui Cristos rastignit.
   Aparitiile de la Laus s-au suprapus domniei lui Ludovic XIV, din 1664 in 1718, adica 54 de ani de viziuni variate si de haruri neintrerupte. Ele au deschis,  cu Paray, marile manifestari ale bunatatii dumnezeiesti ("i-am cerut Fiului Meu Laus-ul, iar El Mi l-a acordat") ale erei moderne, si vor urma: Rue du Bac, La Salette...
   La Liturghia  de recunoastere, Mons. Pontier nu a uitat sa lege aceste aparitii intre ele, aratand ca toate sunt o reflectare a slavei si a milostivirii dumnezeiesti, pentru a salva sufletele. 
   Despre Laus se spune, de altfel, ca este de trei secole si jumatate "un refugiu al pacatosilor".

   EU SUNT "DOAMNA MARIA"

   "Veniti la Laus"
   In afara de aparitiile Mariei pe care le-a avut Marthe Robin, nu se cunoaste nici o alta serie atat de impresionanta de aparitii ale Sfintei Fecioare, aceleiasi vizionare (in jur  de 2500), fara a mai vorbi de celelalte viziuni ale sale. Era nevoie ca o miza sa fie la inaltime.
   Harul de la Laus cuprinde un ansamblu neobisnuit de carisme.
   Totul a inceput in satul Saint-Etienne-le-Laus, pe atunci in dieceza de Embrun (astazi Gap, la 25 km est de oras), cand, intr-o predica, parohul locului a vorbit atat de bine despre bunatatea Mariei  incat i-a insuflat Benedictei - "binecuvantata" -  dorinta arzatoare de a O vedea; iar Maria a  raspuns acestei dorinte de-a lungul intregii sale vieti... Intr-adevar, in mai 1664, o Doamna si copilasul Sau i-au aparut pastoritei de 16 ani, pe inaltimea unei stanci. Aparitiile, tacute la inceput,  au durat patru luni, la  sfarsitul carora Ea s-a prezentat "Eu sunt "Doamna Maria". 
   Sfanta Fecioara a ales ca instrument al harului Sau, o umila pastorita, nascuta intr-o familie saraca de la tara, o adolescenta inculta, dar plina  de inclinatii bune si de bun simt. Ea dorea sa-i faca educatia spirituala, pentru ca,  mai tarziu, aceasta sa devina ghidul credinciosilor care vor veni in pelerinaj. Caci "Laus-ul este facut pentru pacatosi".

Capela "Fericitelor Intalniri"

   In valceaua  de la Pindrau, Maria i-a indicat o capela, nu departe, la Laus, unde "va mirosi frumos, O va vedea foarte des si va putea sa-I vorbeasca." Aceasta scena a fost imortalizata printr-un grup statuar din bronz infatisand-O pe Doamna, pe Benedicta si capra care a ajutat-o sa treaca peste torent. A doua zi, vizionara a gasit capela, calauzita de un parfum ceresc si acolo a descoperit-O din nou pe Preacurata, stralucitoare pe altar, care i-a cerut  " sa se construiasca acolo o biserica in  onoarea preiubitului Sau Fiu si a Ei, pentru ca multi pacatosi si pacatoase se vor converti acolo."
   Sanctuarul a fost construit repede, din 1665 a inceput pelerinajul, pornind  de la vindecarea spectaculoasa a unui infirm si prin organizarea oficiala a cultului. Marea miscare populara catre Laus fusese lansata, iar harurile spirituale si vindecarile nu vor inceta.
   Pe urma,  pe langa viziunile nenumarate ale Sfintei Fecioare - pana si in catedrala din Embrun, unde ea a contemplat-O pe "Regina Frantei", Benedicta Il va vedea pe Cristos rastignit, ingeri si sfinti, care o vor insoti in urcusul sau spre sfintenie.

   MARIA, educatoarea unui suflet
   Primul scop al Sfintei Fecioare a fost ca Benedicta  sa  devina sfanta, ascultand-O pe Mama sa din Cer, care o formeaza zi de zi, si imitand-O. Povestea de la Laus este povestea unei mame neasemuite care isi urmareste copiii, pas cu pas, pe drumul sfinteniei pentru a-i face sa evite pacatul si pentru a-i duce in Cer, Ea a calauzit-o, asadar, fara incetare pe Benedicta in cursul unor intalniri familiare si zilnice. A invatat-o cum sa se comporte, pana in cele mai mici amanunte, a perfectionat-o in toate virtutile; a avertizat-o si a aparat-o in toate imprejurarile. Buna, dar dreapta, nu i-a trecut cu vederea nimic si a mustrat-o sau a privat-o de viziune imediat ce ea s-a abatut de la bine sau de la adevar. Dar cand o revedea, o absoluta incantare o facea sa spuna: "A o vedea o singura data pe Sfanta Fecioara este mult mai consolator decat a-i vedea pe toti ingerii din Paradis; trebuie sa treci prin asta pentru a intelege."

Statuia din "Capela Fericitelor Intalniri"

   Acordarea de miresme - ca si de ulei - intra si ea in aceasta miscare spre sfintenie. Parfumurile sunt o semnatura a iubirii si puritatii Mariei. De fiecare data cand simtea "placutele miresme", era ca si impregnata. Uleiul venea din lampa sanctuarului si avea ca scop sa ajute pe bolnavi sa indure suferinta sau sa usureze vindecarea lor.
   Dar nu exista sfintenie fara incercari. Sfanta Fecioara a facut-o sa creasca pe Benedicta permitand boli, adversitati,  persecutii diabolice. La drept vorbind,  vizionara incepuse ea insasi acest calvar, supunandu-se privatiunilor inca din copilarie, rugandu-se nopti intregi, iar mai tarziu, purtand ciliciul. Cel mai greu ii era sa "vada", literalmente, starea pacatosilor veniti cu miile la Laus (ea a primit un mare dar al discernamantului), sa constate incetineala convertirii lor si prea marea raceala a sufletelor: aceasta este suferinta marilor sfinti. Astfel a inteles mai bine decat oricine, ceea ce-i vor spune intr-o zi, Sfanta Ecaterina de Siena si Sfanta Barbara: "Daca vreti o coroana de aur in Cer, trebuie sa purtati una de spini, pe pamant."  Iar ea a purtat cu adevarat aceasta coroana de spini multi ani, ca urmare a viziunii Lui Cristos rastignit; a fost adanc tulburata si a primit intelegerea reala a Mantuirii. Dupa care, timp de mai multi ani, a trait in fiecare saptamana crucificarea mistica pentru a se asemana Domnului sau.
   Astfel transpare al doilea scop al Mariei: formand in mod exemplar un suflet in viata spirituala, Ea a facut din el un ghid pentru pelerini timp de o jumatate de veac, o icoana de sfintenie chiar pentru confesori, o laica consacrata (ea va intra in Ordinul Tertiar Dominican) model de sfintenie pentru toti credinciosii crestini.

   A O iubi pe Maria si pe Fiul Sau, ca un preludiu la eternitate
   Intr-o zi, Papa Ioan Paul II i-a spus unui vizionar contemporan: "Ai vazut-O pe Maria? Trebuie sa devii sfant!"

Capela "Pretiosului Sange" - Laus

   Benedicta voia s-O vada pe Sfanta Fecioara: a vazut-O pe saturate, dar a trebuit sa "plateasca" pentru aceasta, pretul sfinteniei, scopul oricarui credincios. Povestea sa ne da inca doua lectii: Maria a invatat-o pe Benedicta sa O iubeasca, prin rugaciune (ea se ruga neincetat cu rozariul de lemn pe care, adolescenta fiind, i-l ceruse mamei sale) si contemplatie. Benedicta ne invata sa O iubim pe Mama noastra, la fel de atenta cu fiecare dintre noi, cum a fostr cu confidenta Sa. Ea a invatat-o mai ales sa-L iubeasca pe "Scumpul Ei Fiu";  iar simbolistica ne face sa intelegem aceasta: Maria Si-a inaugurat vizitele cu Isus Copilas, pe care-L tinea de mana; si le-a continuat pana la a i-L arata pe Isus in agonie; aici este drumul perfectiunii la care venise s-o invite pe Benedicta si pe orice crestin pe urma sa, asa cum Maria l-a facut de la Betleem la Calvar. O perfectiune care trece prin doua sacramente principale: reconcilierea si Euharistia, fundamentele Laus-ului.
   Cu aceste sentimente si la capatului unei lungi vieti de lumina si de suferinta, s-a stins Benedicta, la 28 decembrie 1718, la 71 de ani. A fost inmormantata chiar a doua zi in cavoul actual, la intrarea capelei parfumurilor. Moartea sa a fost sfasietoare pentru acel loc si pentru toti prietenii Laus-ului. Ea nu a lasat nici un mesaj dar insasi viata sa este un mesaj, adica o marturie, Mesaj care are ca nume:CONVERTIRE, SFINTENIE.
   Prima convertita, ea a atras poporul crestin  pe urma sa, prin Maria, pentru Cristosul sau rastignit, dar Inviat. Acesta este adevaratul ei testament.

   Recunoasterea aparitiilor
   Reluarea procesului de beatificare

Bazilica - Sanctuar de la Laus

   Pentru toata lumea, cauza de la Lausa parea de la sine inteleasa, dupa ce Benedicta fusese declarata venerabila, in 1872, dupa ce Sfanta Fecioara a Fericitei Intalniri fusese incoronata cu mare pompa in 1855,  dupa ce Papa Leon XIII inaltase biserica la rang de bazilica, in 1894,  in timp ce un val neintrerupt de credinciosi (120.000 pe an) vin sa se roage in sanctuar. Dar procesul de beatificare fusese oprit in 1913 la initiativa Mons. Lagrange, nu a putut fi finalizat - la Roma -  din lipsa unui act principal, recunoasterea locala a caracterului supranatural al aparitiillor. De aici demersul actualului episcop de Gap, Mons. Di Falco. La finalul procedurii adecvate, el a fixat pentru duminica, 4 mai 2008, ceremonia solemna a recunoasterii evenimentelor de la Laus. Si de atunci, nu va mai fi departe ziua in care sora Benedicta isi va lua locul printre fericiti.

   Ceremonia din 4 mai 2008
   Aceasta recunoastere este cu atat mai importanta, cu cat a avut loc in anul care a fost declarat "anul Lourdes". Ea a reunit mai multi cardinali si zeci de episcopi, printre care si Nuntiul apostolic, Mons. Baldelli. Timpul a fost splendid, multimea (cca. 5000 persoane) fericita si calma, cu numerosi tineri,  pelerini veniti de peste tot, inclusiv din Canada, unde veri indepartati considera ca se trag din Laus. In fundal, trona magnificul amfiteatru alpin cu varfurile inca inzapezite.
   Chiar de la inceputul Liturghiei, Mons. Di Falco a prezentat obiectul ceremoniei si a scos in evidenta virtutile Benedictei. Dupa Evanghelia despre glorificarea Lui Cristos in seara Joii Sfinte si omilia arhiepiscopului de Marsilia asupra harului de la Laus,  el a citit decretul de recunoastere a aparitiilor, in urmatorii termeni:

Pelerini la Laus

   "Din 1664, numerosi sunt catolicii veniti sa  se roage Sfintei Fecioare de la Laus... Pelerinajele au primit numeroase roade ale  harului divin... Dupa ce am studiat cu atentie faptele si m-am sfatuit cu persoane competente, recunosc originea supranaturala a faptelor traite si relatate de Benedicta Rencurel, survenite intre 1664 si 1718. Incurajez credinciosii sa vina sa se roage pentru a se hrani spiritual in acest sanctuar."
                Intocmit la Gap, la 4 mai 2008

    Cantecele de aclamatie executate de o corala magnifica au subliniat fericita proclamatie si au continuat in cadrul unei Liturghii simple, dar emotionante. Sub un soare arzator, impartasania a fost distribuita numerosilor credinciosi, in acordurile cantecului meditativ: "Deveniti ceea ce primiti". Ceremonia desfasurata intr-o atmosfera de mare reculegere, s-a incheiat cu un frumos cantec inchinat Mariei, al Sau "Magnificat anima mea Dominum" si cu multumirile adresate de Mons. Di Falco, celor prezenti.
    De acum, mai bine cunoscut, Laus-ul isi va ocupa locul in concertul marilor aparitii cu care Fiica mai mare a Bisericii (Franta) este gratificata si privilegiata inca din zorii crestinarii sale.

Nota: (Ultimele aparitii recunoscute sunt cele de la Pontmain (1872) si de la Ile-Bouchard (2001)                                     
                                                   ("Stella Maris" nr.448 - "Regina Pacis" nr.203)

Benedicta Rencurel

   VENERABILA BENEDICTA DIN LAUS
   Laus se gaseste in Franta, in Delfinette, la altitudinea de 900 m, la 20 km de Gap si la 90 km de Briancon.
   Benedicta Rencurel era o pastorita de 16 ani cand, in luna mai a anului 1664 a avut, in vecinatatea localitatii St. Etienne, prima aparitie a Sfintei Fecioare, care tinea de mana un copilas splendid.  De atunci aparitiile au continuat timp de 54 de ani. In prima parte, patru luni, Preacurata ii aparea in fiecare zi, apoi, cel putin o data pe luna. Dupa primele aparitii, Sfanta Fecioara i-a spus Benedictei: "Urcati  ( ii va vorbi intotdeauna cu "dumneavoastra" - n.r.) coasta Muntelui Laus, acolo veti gasi o capela in care veti simti parfum de violete."  A doua zi, Benedicta a plecat in cautarea acestui loc necunoscut pe care l-a descoperit, in sfarsit,  dupa parfumul promis. Capela numita a "Fericitei Intalniri", era abandonata si deschisa. Deasupra altarului prafuit, Maica Sfanta o astepta si i-a spus, printre altele: 
   "Multi pacatosi se vor converti. Eu vreau ca aici sa se ridice o biserica mai mare, in onoarea Fiului Meu." 

Capela primelor aparitii 

   Piatra de temelie va fi pusa in anul 1666, iar bazilica va fi terminata in doar 4 ani. Aici, Maria va mai veni sa-i vorbeasca Benedictei si s-o mangaie.
   In 1672, Benedicta va venit sa locuiasca definitiv in Laus, intr-o casuta modesta, care exista si astazi. Aici va petrece cam cincizeci de ani in rugaciune si lupta deschisa contra printului intunericului. Dar va petrece si clipe de pace profunda. Penitentele sale austere, privegherile, incercarile spirituale,  rugaciunile continue pentru pacatosi i-au rafinat spiritul si au pregatit-o pentru a primi mii si mii de pelerini.
   In iulie 1673, in timp ce se ruga la picioarele unei mari cruci de pe colina Avanquon, i-a aparut Cristos rastignit si insangerat. De atunci, Benedicta a in ceput sa sufere multi ani de-a randul, in propriul trup, durerile patimirii. Va trebui sa sufere chiar si o indepartare fortata de Laus cand, in 1692,  Ducele de Savoia va invada cu trupele sale regiunea franceza. Ascultand-o pe Sfanta Fecioara, s-a refugiat la Marsilia.

casa in care Benedicta a locuit din 1673

     La intoarcerea sa, Benedicta a gasit Laus-ul devastat, dar au asteptat-o si alte grave necazuri: moartea confesorului ei, disparitia aproape in totalitatea a sustinatorilor sai, numirea la sanctuar a unor preoti jansenisti, care-i refuzau pana si impartasania si Liturghia zilnica. S-a incercat chiar sa fie indepartata din Laus si sa fie inchisa intr-o manastire. Aceste persecutii vor dura 20 de ani.
    Incepand de la Rusaliile anului 1718, sanatatea Benedictei s-a deteriorat brusc. Au contribuit la aceasta mortificarile continue, violentele atacuri ale diavolului, pelerinii care o hartuiau tot timpul, anii...
   A adormit in Domnul, in seara de 20 decembrie 1718, in Sarbatoarea Sfintilor Prunci Nevinovati, martiri.

   INGERII LA LAUS
   Familiaritatea Benedictei cu ingerii, era continua. Veghind de la inceput asupra leaganului ei, i-au vegheat apoi copilaria, pentru ca diavolul, care prevedea ce inamica va avea in aceasta copila, a incercat de mai multe ori s-o ucida, chiar de pe cand era inca in fasa. Dar spiritele ceresti au protejat-o intotdeauna.

   Cand, apoi, Regina Cerului a voit s-o aleaga pentru opera ce voia  s-o fondeze la Laus, i-a trimis Ingerii ca ambasadori ai Sai pe langa ea. Manuscrisele sunt pline de fapte in care acei mesageri ceresti ii dictau, in numele Reginei Cerului, raspunsurile pe care trebuia sa le dea intrebarilor incuietoare, ii trasau regulile de comportare pe care trebuia sa le adopte in imprejurari dificile, ii sugerau avertismentele pe care trebuia sa le dea pacatosilor.
   Dar nu indeplineau doar functiile de ambasadori, ci intretineau cu ea relatii pline de o tandrete cereasca. O tratau ca pe o sora. De pilda,  cand a inceput constructia Sanctuarului, Capela Fericitei Intalniri a fost, intr-un fel, data uitarii si neglijata. Praful se depusese pretutindeni, pana si pe tabernacol. Ingerul a insarcinat-o pe Benedicta sa-i informeze pe preoti pentru a lua masurile necesare. Dar, cum acestia erau prea prinsi cu noua constructie, ingerul a facut el insusi curatenie, cu ajutorul Benedictei.

   PROCESIUNEA INGERILOR
   Pentru ea era o placere sa-si petreaca cea mai mare parte a zilei, si adeseori a noptii, in Capela. Se intampla atunci ca ingerul sau, facandu-se complice al pietatii ei clandestine, sa-i deschida usa pentru a se ruga in compania sa.

   Si atunci cand diavolul o persecuta - cand Benedicta era dusa de el pe acoperisul bisericii de pe muntele Paltinului -  ingerul o ajuta sa coboare si, daca era vreme rea,  ii deschidea usa capelei si incepea sa recite Rozariul impreuna cu ea. De multe ori a luat parte la procesiunea ingerilor in Sanctuar. La Craciunul din 1700, dupa slujba de la miezul noptii, Benedicta a ramas in capela; nu a trecut mult timp si a vazut cum s-a umplut biserica de o multime de ingeri care, intr-o ordine perfecta, formau o procesiune. Ii preceda un magnific stindard, presarat cu flori. Jumatate dintre ei purtau vesmant alb, jumatate purtau vesmant rosu. Chiar si Benedicta a luat o lumanare de la altar si a urmat cortegiul ceresc. Au inconjurat de trei ori Sanctuarul cu cantece de o minunata armonie. Au cantat "Gloria in Excelsis". Benedicta nu a inteles cuvintele si un inger le-a tradus in franceza. Ea i-a multumit si a continuat sa urmeze cortegiul, cu palmele impreunate si repetand: "Dumnezeul meu, indura-Te de mine", in timp ce un inger ii raspundea: "Dumnezeu va fi indurator cu tine".
   De afara se observa o lumina mare in interior si,  cu toate ca biserica era inchisa, din ea se raspandeau in toate partile, parfumuri extrem de delicate.

   INGERII II DADEAU IMPARTASANIA
   Cea mai mare favoare pe care a primit-o de la fratii sai ceresti, a fost Sfanta Impartasanie primita chiar din mainile lor. A vazut doi ingeri langa altar. Unul dintre ei a intrebat-o:
   - "Ai vrea  sa te impartasesti azi?"
   - "Cum as putea sa ma impartasesc, daca nu este nici un preot la care sa ma spovedesc?"
   - " Nu conteaza, nu ai pacate care sa te impiedice sa-L primesti pe Isus; eu insumi iti voi da impartasania. Aprinde lumanarile si apropie-te de altar."

   Imediat Tabernacolul s-a deschis si unul dintre cei doi ingeri a luat o Ostie, iar Benedicta, dupa ce a recitat Confiteor, a primit de la inger Painea Vietii, in timp ce celalalt asista cu palmele impreunate.
   Ingerul care era pe post de preot, a in chis Tabernacolul si a spus: "Stinge lumanarile si retrage-te in camaruta ta ca sa multumesti".
   Ingerii au avut grija si de trupul ei, veghind asupra sanatatii sale cu o solicitudine cu adevarat frateasca. Cand, in zelul ei pentru convertirea pacatosilor, nu inceta  sa se chinuiasca cu franghii si lanturi de fier,  ei ii luau instrumentele de penitenta si nu i le restituiau decat la porunca Mariei, careia pioasa copila i se plangea: "M-au costa patru franci!"

   INGERII O APARAU PE BENEDICTA DE DIAVOL
   Mai ales in lupta pe care a trebuit sa o poarte cu diavolii, ingerii s-au dovedit cat se poate de prevenitori cu surioara lor: o consolau cand satana o tulbura, o incurajau cand acesta voia s-o aduca la disperare, o aparau daca cel rau incerca s-o omoare. Cand nu mai putea sa coboare de pe o coasta abrupta sau nu mai putea iesi din fundul unei prapastii, se ruga,  il chema pe ingerul sau, iar acesta alerga s-o ajute.
   Daca ratacea drumul si se afla intr-un loc salbatic sau necunoscut, un inger venea sa-i arate calea sau chiar sa-i deschida drumul intre tufisuri spinoase, printre care ea n-ar fi putut trece fara sa-si sfasie hainele. Daca picioarele ii inghetau din cauza  crivatului, insotitorul ceresc era acolo ca s-o sustina. Daca vreun parau revarsat ii bara calea, ingerul o ajuta sa-l treaca.
   Daca noaptea era intunecoasa, ingerul devenea stralucitor pentru a-i lumina drumul si nu o parasea pana cand Benedicta nu spunea: "Ajunge, frumosule inger, nu-mi mai e teama, adio".
   Nu o data, ingerul se oprea pe un varf de munte, de pe care se putea imbratisa intr-o privire intreaga vale a Laus-ului, si o lasa pe copila sa plece singura, in timp ce el, stralucind ca un  far, lumina intreaga vale, pana cand mica pastorita ajungea cu bine acasa.
   La 16 septembrie 1707, transportata de diavol pe stanca Vulturului, intr-o noapte foarte intunecoasa, nu stia incotro s-o apuce. Imediat i-a aparut un inger cu o torta imensa care lumina intregul munte si degaja un parfum puternic.

Camera Benedictei

   Adeseori, in timp ce se intorcea de pe munte, istovita, ingerii ii apareau sub forma unor pasari luminoase care formau o cununa luminoasa in jurul capului ei, si o urmau.
   Intr-o zi ii vedea de culoare alba, in alta zi, de culoare rosie, iar cateoadata cele doua culori alternau. Culoarea fecioriei si cea a martiriului se imbinau de minune in jurul unei victime atat de pure, iar parfumul pe care misterioasele pasari il raspandeau din aripile lor cand bateau aerul, simboliza tamaia sacrificiilor si a rugaciunilor ei.
   Si pentru ca Benedicta sa nu uite ca durerile sale aveau o legatura mistica cu patimirea Lui Isus, pasarelele cantau pe doua voci, acompaniind-o, litania Patimilor sau pe aceea a Numelui Lui Isus.
   Cand diavolul o ducea pe munti ca s-o chinuiasca, un inger statea de paza in camaruta ei, caci se intampla ca, in lipsa ei, sa o jefuiasca niste hoti, iar la intoarcerea ei se interesa de ranile sale si indica leacurile ca sa le vindece.

   FERICITA SIMPLITATE
   Intr-o zi, s-a crezut autorizata sa impuna tacerea unui grup de ingeri. Ii aparuse Preasfanta Fecioara insotita de ingeri sub forma unor copilasi isteti. Acestia incercasera sa vorbeasca cu ea diferite lucruri, inainte ca Preacurata Maria sa fi deschis gura. Benedicta, dupa ce i-a ascultat putin, i-a intrerupt brusc si le-a spus:
   - "Taceti, ingerasilor, si lasati-O sa vorbeasca pe Mama voastra!"
   - "Dar din ordinul Ei v orbim", a raspuns unul dintre ei.
   Preasfanta Maria a pus capat "certei" lor, cu un suras.
   Putem spune ca Benedicta era aproape incontinuu insotita de spiritele ceresti. Se manifesta in prezenta lor cu simplitate, candoare,  incredere, abandonarea unui copil in sanul propriei familii.
   Intr-o zi, vazand mai multi ingeri stand in picioare pe un zid mic, le-a intins mana cu nevinovatie, spunand: "O, ingerasilor, vreti sa va ajut sa coborati?"

Mormantul Benedictei Rencurel

   Aveau loc scene de un umor induiosator. Cineva ii daruise un rozariu foarte frumos. Boabele erau din chihlimbar de o mare puritate, iar Benedicta tinea un pic cam mult la acea adevarata bijuterie. Si s-a intamplat ca un inger i l-a ascuns. Cand si-a dat seama, s-a plans Preaiubitei Mame Ceresti care, fiind o Mama plina de duiosie, i-a aratat unde fusese ascuns.
   Cand a fost rapita in Cer, credea ca este o povara prea grea pentru umerii delicati ai ingerului care o purta. Si tot un inger a anuntat-o ca i se apropie sfarsitul si i-a spus ca va fi de Sarbatoarea  Sfintilor Prunci Nevinovati, martiri. A fost o zi potrivita pentru Benedicta, care si-a pastrat, intreaga viata,  simplitatea si nevinovatia unui copil.

de M.  Barosso "Le meraviglie di Laus" - Ed.Prop.Mariana-Casela M. ( "Regina Pacis" nr.203)