APARITIILE FECIOAREI MARIA LA PELLEVOISIN

                                                                                      de Parintele Daniel Pichette

     Fecioara Mara i-a aparut de 15 ori lui Estelle Faguette, bolnava, condamnata de medici. In anul 1876 din 14 in 19 februarie, Maria i-a aparut de 5 ori; din 1 in 3 iunie in acelasi an, de 3 ori,  iar intre 9 septembrie si 8 decembrie, inca de 7 ori.

     De la Saint-Memmie la Paris

     Aproape de Chalon en Champagne, intr-un satuc numit Saint-Memmie, traia domnul Faguette, hangiu si om de afaceri. Sanatatea sa, care lasa de dorit, si sfaturile "imprudente" ale unui unchi al lui, l-au dus la ruina, in momentul in care Estelle, nascuta la 12 septembrie 1843, nu avea decat 14 ani. Atunci hangiul din Saint-Memmie a trebuit sa se exileze. Impreuna cu intreaga familie s-a instalat in cartierul "Gros Caillou" de la Paris. Estelle trebuia sa munceasca pentru a-si ajuta tatal, care avea o sanatate delicata. O regasim intr-o spalatorie, castigand atat cat sa nu moara de foame. Era destul de adulta pentru a munci si destul de tanara pentru a frecventa "patronajul" Surorilor Saint-Vincent-de-Paul. Rugaciunea sa mariana se dezvolta in acelasi timp in care i se marea caritatea pentru bolnavii pe care-i placea sa-i viziteze.

                                                     De la viata religioasa, la viata in castel

Estelle Faguette

     Situatia familiala i-a permis ca, la varsta de 17 ani, sa-si realizeze o dorinta secreta. La 15 septembrie 1860 a intrat la augustinienele de la Hotel-Dieu din Paris. A trait acolo trei ani de formare si rugaciune.

     In 1863, starea sanatatii sale a obligat-o sa paraseasca comunitatea. A inteles atunci ca datoria ei este pe langa parintii sai aflati in nevoie. Estelle Faguette a intrat, la varsta de 21 de ani, in serviciul familie  La Rochefoucauld, rue Saint Dominique la Paris. Contesa La Rochefoucauld a devenit imediat constienta ca avea,  in aceasta noua angajata, o persoana de incredere. Asadar, i-a incredintat, fara grija,  pe copiii sai  Estellei, atat la Paris, iarna, cat si la castelul din Poiriers-Montbel, la 30 km nord-vest de Chateauroux, si la 3 km de Pellvoisin. Parintii  Estellei au venit sa se instaleze la Pellevoisin, in 1866.

    Scrisoare recomandata

     Dar iata ca la 29 august 1875,  doctorul Bucquoi a confirmat ca Estelle era grav bonava: ea suferea de o "ftizie pulmonara, de peritonita acuta si de o tumoare abdominala." Starea sa era atat de grava incat nu se mai punea problema sa mai continue sa munceasca. Estelle avea 32 de ani. In septembrie 1875, ea i-a scris direct Sfintei Fecioare o scrisoare pe care i-a incredintat-o d-rei Reiter, institutoarea castelului, ca s-o depuna intre pietrele grotei dedicate Sfintei Fecioare de la Lourdes, din parcul castelului. Raspunsul la aceasta "scrisoare recomandata" va sosi la Pellevoisin dupa sase luni, in noaptea de 14 spre 15 februarie 1876. Iata textul integral al acestei scrisori:

  "Oh! Buna mea Mama, iata-ma din nou prosternata la picioarele Tale. Nu vei putea sa refuzi sa ma asculti, pentru ca nu ai uitat ca eu sunt fiica Ta si Te iubesc.   Acorda-mi, asadar, de la Fiul Tau,  sanatatea sarmanului meu trup, pentru gloria Sa. Priveste la durerea parintilor mei; stii bine ca nu ma au decat pe mine ca sa-i sustin. N-as putea, oare, sa termin lucrarea pe care am inceput-o? daca nu poti, din pricina pacatelor mele, sa-mi obtii o vindecare totala, vei putea, cel putin, sa-mi obtii putina forta ca sa-mi pot castiga painea si pe cea a parintilor mei. Vezi, buna mea Mama,  ca vor ajunge sa cerseasca pentru a supravietui; nu ma pot gandi la asta fara sa fiu profund intristata.

Grota (copie a celei de la Lourdes) din parcul castelului  din  Poiriers
Montbel, unde a fost depusa scrisoarea Estellei

      Adu-Ti aminte, deci,  de suferintele pe care le-ai indurat, in noaptea nasterii Domnului, atunci cand ai fost obligata sa mergi din usa in usa ca sa ceri adapost! Adu-ti aminte si de ce ai suferit cand Isus a fost tintuit pe Cruce. Eu am incredere in Tine, buna mea Mama; daca vrei, Fiul tau poate sa ma vindece. El stie ca mi-am dorit cu ardoare sa ma numar printre miresele Sale, si ca pentru a-I fi placuta mi-am jertfit existenta pentru familia mea care are atata nevoie de mine. Binevoieste si asculta implorarile mele, buna mea Mama,  si te rog sa I le repeti Divinului Tau Fiu. Sa-mi redea sanatatea daca binevoieste, dar sa se faca voia Sa si nu a mea. Sa-mi acorde macar resemnarea totala la planurile Sale si aceasta sa serveasca la mantuirea mea si a parintilor mei. Tu detii inima mea, Fecioara Sfanta, pastreaz-o intotdeauna ca ea sa fie zalogul iubirii si recunostintei mele pentru bunatatile Tale materne. Iti promit, buna mea Mama ca,  daca imi acorzi harurile pe care Ti le cer, voi face tot ce depinde de mine pentru gloria Ta si aceea a Fiului Tau. Ia sub ocrotirea Ta pe scumpa mea nepotica, si pune-o la adapost de exemplele rele. Fa, o Sfanta Fecioara, sa Te imit in ascultarea Ta si ca, intr-o zi, sa-L posed, cu Tine, pe Isus in vesnicie."

     

     Atunci cand boala lui Estelle s-a agravat, in toamna lui 1875, contesa a amenajat o casa, foarte aproape de biserica si de cimitirul din Pellevoisin, unde a instalat-o confortabil pe Estelle.

     Parintii Faguette, care locuiau la Pellevoisin de doi ani,  s-au mutat acolo cu fiica lor; astfel le era mai usor sa-i acorde ingrijirile de care ea avea nevoie. Luni de zile s-a luptat Estelle contra unei boli incurabile, inconjurata de afectiune si de ingrijiri speciale. Ceea ce 

i-a dat seninatate totala Estellei a fost sacramentul bolnavilor: "In ziua aceea am devenit mai calma si spuneam des: < Dumnezeul meu, Tu sti mai bine decat mine de ce am nevoie,  fa ceea ce-Ti place, doar ajuta-ma sa-mi traiesc jertfa cu generozitate." La 14 februarie 1876, doctorul Hubert a confirmat toate aparentele: "Nu mai are de trait decat cateva ore." Estelle avea macar consolarea de a-si vedea parintii alaturi de ea, pentru ultimele sale clipe.

     Primele aparitii

     Si iata ca, cinci nopti la rand,  a fost supusa unei noi incercari. 

     In seara zilei de 14 februarie 1876, Estelle era epuizata. Spre miezul noptii, un sinistru personaj "care-si cauta prada in noapte" s-a prezentat la picoarele patului muribundei; voia sa profite de extrema sa oboseala. Estelle povesteste: "Brusc, diavolul a aparut la picioarele patului meu. Oh! cat mi-era de frica. Era oribil si-mi facea tot felul de grimase, cand Fecioara a aparut de cealalta parte a patului meu. Maria purta pe cap un sal alb de lana. I-a spus diavolului: "Ce faci aici? Nu vezi ca ea poarta livreaua Mea si pe cea a Fiului Meu?" (scapularul), iar Estellei i-a spus: " Nu te teme, stii bine ca esti fiica mea!" - pacea a revenit in inima bolnavei.

     Timp de cinci zile consecutive, Fecioara Maria a venit sa o viziteze pe Estelle chiar inainte de miezul noptii, in 14, 15, 16 ,17 si 18 februarie 1876. Prezenta diavolului care fusese importanta pe 14, a devenit mai discreta in zilele urmatoare, astfel incat,  pe 18, el n-a mai venit de loc. Dimpotriva, in acest timp, prezenta Fecioarei devenea din ce in ce mai materna: "Ea s-a apropiat printre perdelele mele" (la a cincea aparitie). In timpul primei aparitii, in 14 februarie 1876, Maria a anuntat trei fapte importante:

"Curaj, ai rabdare, Fiul meu se va lasa impresionat."

"Vei suferi inca cinci zile in onoarea celor cinci rani ale Fiului Meu." "Sambata vei fi, sau moarta, sau vindecata."

"Daca Fiul Meu iti reda viata, Eu vreau sa faci publica gloria Mea."

 A doua zi, in noaptea de marti, 15, spre miercuri 16 februarie 1876, Fecioara a confirmat:

     "Vei fi vindecata sambata."

     Si a adaugat: " Si acum, sa examinam trecutul."

     Estelle a primit, brusc, o lumina deplina asupra tuturor greselilor sale; le vedea intreaga uratenie in fata Iubirii si Maretiei Lui Dumnezeu:

     "Sfanta Fecioara mi-a facut reprosuri grave pe care le meritam pe deplin. Voiam sa strig ca cer iertare, dar nu puteam. Durerea mea era prea mare. Eram stupefiata. Sfanta Fecioara m-a privit cu bunatate, apoi a disparut, fara sa spuna nimic. Cat de intristata ma simteam!"

     Estelle a trecut  - de la clarviziunea greselilor sale: "sunt inca foarte confuza din cauza greselilor pe care le-am comis in trecut si care,  in ochii mei erau greseli usoare" (aparitia din 15 februarie 1876), - la o stare de bine  datorita a ceea ce facuse bine. Estelle era stupefiata sa vada cum putinul bine pe care il facem compenseaza ingratitudinea greselilor noastre, datorita bunatatii Lui Dumnezeu si Mamei Sale milostive.

     Vei face publica gloria Mea

     A treia aparitie, din seara zilei  de 16 februarie 1876,  ne face sa descoperim duiosia Lui Dumnezeu: "Aceste cateva fapte bune si cateva rugaciuni fierbinti pe care Mi le-ai adresat, au induiosat inima Mea de Mama; intre altele, acea mica scrisoare pe care mi-ai scris-o in luna septembrie. Cel mai mult m-a impresionat aceasta fraza: vezi durerea parintilor mei, daca le-as lipsi, ar ajunge sa cerseasca pentru a supravietui. Adu-ti aminte cat ai suferit cand Isus, Fiul Tau, a fost tintuit pe cruce. I-am aratat aceasta scrisoare Fiului Meu."

     Chiar de la prima aparitie din 14 februarie 1876, Estelle a auzit:  "Daca Fiul Meu iti va reda viata, Eu vreau sa faci publica gloria Mea." In memoriile sale, Estelle scrie: "Am fost atat de surprinsa atunci, incat am raspuns imediat: < Dar cum sa fac? Eu sunt un nimic si nu stiu ce as putea face. >"

     La a patra aparitie, in 17 februarie 1876, Maria i-a spus din nou Estellei: "Tu vei face publica gloria Mea." Pe cand pleca, Maria a reluat: "Fa toate eforturile."

     La a cincea aparitie, la 18 februarie 1876, Sfanta Fecioara a adaugat: "Daca vrei sa ma slujesti, fii simpla, iar faptele tale sa corespunda cu vorbele tale; oriunde ai fi, vei putea sa faci mult bine si poti face publica gloria Mea. Ceea ce Ma intristeaza cel mai mult este lipsa  de respect pe care oamenii o au fata de Fiul Meu in sfanta Impartasanie si atitudinea pe care o au la rugaciune, cand spiritul le este ocupat cu alte lucruri; spun asta pentru persoanele care pretind ca sunt evlavioase."

     Apoi Fecioara da o lectie semnificativa de supunere fata de  Biserica: "Da, da, fa publica gloria Mea; dar inainte de a vorbi despre asta, vei astepta avizul confesorului si indrumatorului tau; vei avea piedici, te vor trata de halucinata, de exaltata, de nebuna, dar nu da atentie acestor lucruri; fii fidela, Eu te voi ajuta."

     In cursul anului  1876, Estelle Faguette va mai primi de zece ori vizita Fecioarei Maria. Este minunata familiaritate a Sfintei Fecioare cu Estelle, ca si cu fiecare dintre noi, dar pe nevazute. Estelle va primi o intreaga educatie in decursul celor 15 aparitii: la cea de-a cincisprezecea, din 8 decembrie, in sarbatoarea Neprihanitei Zamisliri, a fost la fel ca la Ile Bouchard. Aceasta educatie este instructiva pentru fiecare dintre noi.

     Fiul Meu iti reda viata

     Estelle suferise atat de mult si era atat de pregatita sa moara incat,  la anuntul vindecarii sale,  in 15 februarie 1876, a fost foarte deceptionata: "Dar, buna mea Mama, daca as putea sa aleg, mi-ar place sa mor acum, cand sunt bine pregatita." "Ingrato", i-a raspuns Fecioara Maria, daca Fiul meu iti reda viata, este pentru ca ai nevoie de ea. Daca Fiul meu s-a lasat impresionat, este datorita marii tale resemnari si a rabdarii tale. Nu pierde rodul prin alegerea ta,"

     Vindecarea promisa a survenit in noaptea de vineri 18 spre sambata 19 februarie 1876, in cursul celei de-a cincea aparitii.

     "Sufeream ingrozitor(...). Imi amintesc foarte bine ca tineam rozariul in mana stanga, caci pe cea dreapta imi era cu neputinta sa o ridic. Mi-am oferit suferintele. Nu stiam ca erau ultimele ale acelei boli. Oh, cat i-am multumit acestei bune Mame din Cer!  Inima mea nu va putea niciodata sa-i multumeasca indeajuns.

     Am intrebat cat e ceasul: era douasprezece si jumatate noaptea. M-am simtit vindecata, cu exceptia bratului drept." Dar de ce nu i-a vindecat Sfanta Fecioara si bratul drept? Este foarte simplu. Estelle a recapatat repede mobilitatea acestuia si sanatatea "dupa ce L-a primit pe Bunul Dumnezeu." Maica Sfanta L-a lasat pe Domnul sa termine vindecarea, prin impartasanie. Totul s-a terminat in biserica, in momentul impartasaniei, adusa de parohul din Pellevoisin pe la ora 7,45, sambata, 19 februarie: Estelle era total vindecata.

     La Pellevoisin "harurile sensibile" se inmulteau intr-un mod foarte surprinzator, precum "podeaua" care se curba sub "greutatea" Fecioarei Maria. 

   Camera Estellei, unde o vizita Fecioara Maria, a devenit capela aparitiilor. La 1 iulie 1876, o ploaie parea sa cada din mainile Fecioarei, care s-a prezentat cu bratele deschise. Fara sa fi fost rostit vreun cuvant, este usor de inteles ca harurile curgeau din maini ca niste "torente de apa vie in pustiu"; Viziune suplimentara celei din Rue du Bac din Paris, in 1830. caci nu a spus, oare, Fecioara, la a unsprezecea aparitie: "Comorile Fiului Meu sunt deschise?"

 (15 septembrie 1876).

    Tu nu esti destul de calma

     Fecioara  pare sa fie la curent cu usurinta cu care noi intram in panica. Adeseori suntem nelinistiti fara motiv, desi uneori avem dreptate sa ne nelinistim. Astfel, Fecioara Maria a venit ca sa ne vorbeasca despre calm. O prima cerere la cea de-a sasea aparitie (1 iulie 1876): "Calm, copila mea, rabdare, vei avea dureri, dar Eu sunt aici." La cea de-a saptea aparitie: "Nu te teme de nimic, fii calma." (2 iulie 1976). La a opta aparitie, insista: "As vrea sa fii mai calma." (3 iulie 1876). Apoi, Fecioara Maria trece la mijloace mai drastice: "Te-ai lipsit de vizita mea in 15 august; nu aveai destul calm." (9 septembrie 1876). In ziua aceea, Ea a subliniat o trasatura de caracter  a francezului: "Tu ai caracterul francezului: el vrea sa stie totul inainte de a invata si sa inteleaga totul inainte de a sti."

     Ceea ce fusese o remarca personala adresata Estellei, apoi globala pentru toti francezii, este transpusa intregii Biserici. "Voi tine cont de eforturile pe care le-ai facut ca sa fii mai calma; nu este numai pentru tine ceea ce cer Eu, ci si pentru Biserica si pentru Franta; in Biserica nu este calmul pe care il doresc Eu."  (15 septembrie 1876).

                                                                               Scapularul Sfintei Inimi

     Fecioara Maria, dupa exemplul Fiului Sau, lasa adeseori la trecerea Ei un semn al vizitei Sale in aceasta lume.

     La cea de-a noua aparitie la Pellevoisin (9 septembrie 1876) Maria si-a ridicat bucata de lana pe care o purta pe piept: "Am vazut mereu aceasta bucata de lana, fara sa stiu ce era, caci pana atunci o vazusem in intregime alba. Ridicand aceasta mica bucata, am observat o inima rosie care iesea foarte bine in evidenta. M-am gandit imediat ca era un scapular al Sfintei Inimi. Ea a spus, ridicandu-l: "Iubesc aceasta devotiune."

     La cea de-a  douasprezecea aparitie, la 1 noiembrie 1876, Fecioara mai purta inca scapularul. In ziua Neprihanitei Zamisliri, la 8 decembrie 1876, Estelle a auzit-o spunand: "Ai sa te duci tu insati sa-l cauti pe Prelat si-i vei prezenta modelul pe care l-ai facut. Spune-i sa te ajute din toate puterile si ca nimic nu-mi va fi mai placut decat sa vad livreaua aceasta pe fiecare dinntre copiii  sai: ei se vor stradui sa repare ultragiile pe care Fiul Meu le primeste in sacramentul Iubirii Sale. Vezi harurile pe care le raspandesc asupra acelora care il vor purta cu incredere si care te vor ajuta sa-l raspandesti."  

       "Spunand acestea, Fecioara Maria a intins mainile. Din ele cadea o ploaie abundenta si in fiecare dintre picaturile sale mi se parea ca vad scrise harurile, ca de exemplu: evlavie, salvare, incredere, convertire, sanatate." 

     Si, intr-adevar, arhiepiscopul de Bourges, Mons. De la Tour d'Auvergne, a recunoscut scapularul, la 12 decembrie 1876. pe urma, Leon XIII a facut la fel. 

     Estelle a fost primita in audienta la Leon XIII la 30 ianuarie 1900. Acest papa care,  la 8 septembrie 1901, a publicat 15 enciclice asupra Rozariului, a fost bine informat despre evenimentele de la Pellevoisin. El a profitat de ocazie pentru a-i cere precizari in legatura cu aluziile Sfintei Fecioare privitor la Biserica si la Franta.

     La 4 aprilie 1900, la trei luni dupa audienta Estellei, Congregatia pentru rituri, la cererea papei, a autorizat oficial pentru intreaga Biserica, Scapularul Sfintei Inimi, asa cum il purta fecioara Maria la Pellevoisin; Benedict XV a adaugat: "Cred ca originile sunt bune si putem spune ca Pellevoisin este un loc ales in mod special de Sfanta Fecioara pentru a raspandi acolo harurile Sale." (17 octombrie 1915).

     Scapularul este disponibil numai in sanctuarul de la Pellevoisin.

    Sarbatoarea de la Lourdes s-a incheiat la Pellevoisin

    Fecioara Maria a facut-o pe Estelle sa participe la viata cereasca intr-un mod foarte uman. Sa ne aducem aminte de acest  pasaj in care Fecioara afirma: "I-am aratat aceasta scrisoare Fiului Meu." (16 februarie 1876).

     Astfel, la 3 iulie 1876,  la sfarsitul zilei, Estelle a vazut-o din nou pe Sfanta Fecioara. Aceasta a sosit foarte tarziu si "nu a ramas decat cateva minute";  "Nu ti-am fixat ora la care trebuia sa revin, nici ziua si nu voi ramane decat cateva minute." In seara aceea Maica Dumnului avea "atitudinea omeneasca" a cuiva care vrea cu orice pret sa-si salute prietena inainte de sfarsitul zilei si sa-i spuna despre fericirea pe care a avut-o in cursul zilei. Fecioara Maria parea ca sosea de la o receptie importanta si voia sa-i impartaseasca bucuria Sa, Estellei:"Am venit sa inchei sarbatoarea."

     "Eu nu stiam ce sarbatoare era. L-am intrebat a doua zi pe Parintele Paroh, care mi-a raspuns ca la Lourdes, avusese loc incoronarea Sfintei Fecioare de la Lourdes". Intr-adevar, era sarbatoarea de la Lourdes din 3 iulie 1876. Cardinalul Guilbert, arhiepiscopul de Paris, a incoronat stauia Sfintei Fecioare de la Lourdes, in prezenta a 36 de  aarhiepiscopi si episcopi.

     O vizita a Sfintei Fecioare la Pellevoisin, dupa o asemena sarbatoare la Lourdes, arata nu numai o mare delicatete fata de Estelle Faguette,  ci si inrudirea dintre Lourdes si Pellevoisin. Nu trebuie, deci,  sa o diminuam pe una in favoarea celeilalte. Fecioara Maria nu tine cont de numarul de pelerini pentru a fixa importanta sanctuarului. Ea isi prezinta in mod diferit mesajul pentru a se adapta la diferentele psihologice care exista intre oameni.

     Un ex-voto

     Inca de la prima aparitie, la 14 februarie 1876,  Fecioara a semnalat ca va trebui sa pastram amintirea acestor aparitii. Vazand placa de marmura depusa in fata Ei, Estelle Faguette a identificat-o ca fiind un ex-voto, adica o marturie de recunostinta pentru o favoare obtinuta. Cea dintai grija a Estellei a fost sa stie unde va fi plasat acest ex-voto: "Dar, buna mea Mama, unde va trebui sa-l punem? La Notre-Dame des Victoires, la Pris sau la Pellevoisin?"

     "Nici nu mi-a lasat timp sa termin de rostit cuvantul "Pellevoisin", ca mi-a raspuns: "La Notre-Dame des Victoires au destule semne ale puterii Mele, in timp ce la Pellevoisin nu este nici unul. Aveti nevoie de un stimulent."

     La cea de-a cincea aparitie nu au mai existat intrebari. Nu numai ca se stia ca placa va fi asezata la Pellevoisin, dar si toate amanuntele au fost stabilite foarte precis. "Vedeam placa mea, dar de data aceasta nu mai era toata alba. La cele patru colturi erau boboci de trandafiri de aur; in partea de sus era o inima de aur aprinsa, cu o coroana de trandafiri strapunsa de o sulita."

     Si iata ce era scris: "Am invocat-O pe Fecioara Maria cand ma aflam in cea mai adanca mizerie. Ea mi-a obtinut de la Fiul Sau, vindecarea totala." Aceasta placa poate fi vazuta si astazi pe peretele Capelei Aparitiilor, printre ex-voto-urile ulterioare.

     In pofida ingratitudinilor tale

     Cel mai misterios lucru este ca sa vedem ca Fecioara nu se preocupa de "bunatatea" acelora pe care-i alege. Ceea ce o intereseaza este sa-i faca buni pe cei care aud mesajul. Cei care nu sunt favorizati de o aparitie, sunt primii constienti de aceasta alegere derutanta: "Eu sunt foarte nevrednica de harurile sale caci, dupa toate ingratitudinile mele,  ea ar trebui mai degraba sa ma abandoneze decat sa ma favirizeze." (Comentariile Estellei dupa prima aparitie din 14 februarie 1876). A doua zi, ea a adaugat: "Sunt inca foarte nedumerita de greselile pe care le-am comis in trecut si care, in ochii mei,  erau greseli usoare. Fecioara mi-a facut reprosuri grave, pe care le-am meritat cu prisosinta."

      Cum nu suntem prea familiarizati cu pedagogia cereasca, sa ascultam comentariile Estellei din 16 februarie 1876: "Ea mi-a facut din nou reprosuri, dar cu atata blandete incat m-am linistit. Mi-a spus: "Toate acestea au trecut; prin resemnarea ta, ai rascumparat aceste greseli. Cele cateva fapte bune si cele cateva rugaciuni fierbinti pe care Mi le-ai adresat Mi-au atins inima de Mama." Iar la 18 februarie 1876, Maria a formulat o regula de viata: "Daca vrei sa ma slujesti, fii simpla; si faptele tale sa corespunda cu vorbele tale".

     Aceasta recomandare face ecou cuvintelor Sfantului Paul: "Lasati-va atrasi de ceea ce este simplu." (Rm.12,16)

     Aceasta putere a Fecioarei Maria, vine de la Fiul Sau care are intotdeauna primul loc. Ne-o marturiseste Ea Insasi ca nu este decat mijlocitoarea  bunatatii Lui Dumnezeu: "Inima Fiului Meu are atata iubire pentru a Mea incat nu poate refuza cererile Mele." (12 iulie 1876)

     "Aceste haruri sunt de la Fiul Meu, Eu le iau din Inima Sa, caci El nu poate sa Ma refuze."  (8 decembrie 1876).

Estelle Faguette

     Umila Estelle Faguette a murit la varsta de 86 de ani si se odihneste in cimitirul din Pellevoisin, nu departe de mormantul marelui romancier Georges Bernanos.

     Pe mormantul ei, sunt scrise doua cuvinte: "FII SIMPLA".

     Fecioara Maria catre Estelle:

     Aici voi fi onorata Eu

     Inca din 1876, camera in care a fost vindecata Estelle, a fost transformata in capela si pelerinajele au fost autorizate. de atunci, din lumea intreaga vin aici pelerini sa se roage Sfintei Fecioare a Milostivirii.

    In ce stadiu se afla recunoasterea aparitiilor? In sec. XIX, tulburari si conflicte, inclusiv cu episcopul, impiedicasera recunoasterea lor oficiala. dar Mons. Vignancourt a reluat problema cu ocazia centenarului a carui celebrarea a dispus-o, incurajand scrierile si lucrarile pe aceasta tema. A supus examinarea vindecarii Estellei si a recunoscut caracterul ei miraculos. Este ca o prefata la recunoasterea aparitiilor pe care o prevede, pe baza unor studii foarte serioase, succesorul sau, Mons. Plateau. Fericit proiect, a carui realizare o dorim. Vindecarea Estellei Faguette a fost declarata in mod oficial miraculoasa, in 1983, de Mons.  Paul  Vignancour, arhiepiscop de Bourges.   

Camera Estellei unde au avut loc aparitiile, devenita Capela Aparitiilor - Sanctuarul de la Pellevoisin

     In prezent, sanctuarul de la Pellevoisin a fost dat in grija fratilor si surorilor comunitatii Sfantului Ioan.

                      "La Vierge inconnue" de Fratele Daniel Pichette

                                 (Stella Maris nr.404 si 405)

      

Scapularul 

Sfintei Inimi