Cat de blanda, simpla si smerita ar trebui sa fie inima pentru a-L putea intalni cu-adevarat pe Dumnezeu...
Mergem la biserica, ne rugam, mai facem cate o milostenie... da, toate acestea ne duc pe drumul manturii.
Dar simtim ca suntem cu-adevarat impliniti, transformati ???
POSTUL INIMII
Da, postul inimii ne-ar putea face sfinti inca de pe pamant...
Daca nu i-am mai permite inimii sa judece, daca nu i-am mai permite sa suspecteze, daca nu i-am mai permite sa cada in deznadejde, daca nu i-am mai permite sa se revolte, daca nu i-am mai permite sa fie lipsita de rabdare - toleranta, daca nu i-am mai permite sa tina manie, daca nu i-am mai permite sa nu accepte iertarea, daca nu i-am mai permite sa tina usa ferecata in fata iubirii...
Cu inima incarcata de astfel de trairi, mergem de multe ori la biserica, ne rugam, postim, facem cate o milostenie...
Daca am despuia inima de toate aceste incarcaturi care o impovareaza si am imbraca-o in haina stralucitoare a smereniei, a indelungrabdarii, a iertarii, a iubirii...
Dar cum sa rezistam atator asalturi imbracate in "falsa valori" imbietoare? E greu, foarte greu, poate imposibil.
Totusi, exista o cale: sa-L lasam pe Isus sa o faca; sa-i incredintam Lui inima; sa o eliberam de noi insine iar Isus o va umple cu Virtutile Sale.
Sa permitem acest experiment... iar la final vom intelege ca, cu cat este mai mic omul din noi, cu-atat mai mult se umple de Dumnezeu; cu cat scade vanitatea, cu-atat creste puterea de daruire; cu cat scade lipsa de toleranta, cu-atat creste iubirea, si ea creste, creste, creste pana cand inima devine neicapatoare iar atunci se produce ADEVARATUL MIRACOL : iubirea care se revarsa din inima noastra, atinge alte inimi de care noi nici nu stiam, nici nu ne pasa - in egoismul nostru - ca aveau atata nevoie de iubire...
Ce RETEA NEVAZUTA DE IUBIRE DIVINA ar unii oamenii intre ei...
Acesta ar fi rezultatului experimentului oferirii de sine - fara rezerve, neconditionat, in totalitate si pentru totdeauna - Lui Dumnezeu.
Da... noi toti am putea fi sfinti, inca de pe pamant...
Ar fi o aventura prea mare pentru noi sa ne angajam la un astfel de post? Am putea avea o altfel de perceptie a INVIERII LUI ISUS, ca rezultat? Merita sa incercam? ...
![]() |
| Cu cat devenim mai "mici," cu-atat vom intelege mai bine Maretia si Marirea lui Dumnezeu. Cu cat devenim mai simpli, cu-atat vom intelege mai bine Bogatia lui Dumnezeu. |



Da , draga Daniela ,merita sa incercam ,merita sa ne rugam Domnului sa ne ajute sa si reusim sa ne daruim inima cu TOTUL LUI.
RăspundeţiŞtergereAtunci am trai IUBIREA ! Si ce altceva ne-am mai putea dori?
Dumnezeu sa te binecuvanteze cu Inima Sa blanda!
Sti, mmary, mie mi-a placut foarte mult caracterizarea pe care ti-ai facut-o pe blogul tau: "sunt o persoana care se lupta sa devina ceea ce Dumnezeu a creat-o sa fie..."
RăspundeţiŞtergereSi eu, mai ales facand referire la aceasta postare, pot sa spun ca gandurile pe care le-am expus reprezinta nu ceea ce eu sunt ci ceea ce eu vreau- ma lupt sa fiu . In primul rand eu - care port responsabilitatea a ceea ce am scris -trebuie sa-L las pe Isus sa lucreze in inima mea (dupa voia lui si nu a mea) - si marturisesc cu sinceritate ca ARE CEVA DE LUCRU...
Iti multumesc ca ai mereu cuvinte calde si frumoase.
Intreg Cerul sa te imbratiseze pe tine si pe cei dragi ai tai.