marți, 12 iunie 2012

DUMNEZEU NI S-A DARUIT CU TOTUL SI NE CERE TOTUL

                                                                        
   Parintele Ljubo:
   Sfanta Fecioara a venit la Medjugorje inaintea mea !
   Parintele Ljubo Kurtovic a fost capelan la Medjugorje, si l-a inlocuit pe Parintele Slavko in diferite indatoriri printre care comentariul la mesajul lunar si intalnirile cu pelerinii care viziteaza sanctuarul. Dintr-una din aceste marturii obisnuite (datand din anul 2004)  - inregistrata de Alberto Bonifacio - am extras cateva reflectii, utile pentru a intelege actualitatea prezentei Mariei, astazi, printre copiii Sai.
   " Sfanta Fecioara a venit aici cu mult inaintea mea, de peste 22  de ani... Bineinteles ca Medjugorje de astazi nu este ca acela de la inceput, dar Sfanta Fecioara a ramas aceeasi, la fel cum a ramas aceeasi si dragostea Sa materna... nici macar cuvintele Sale nu s-au schimbat. Noi putem si trebuie sa ne schimbam si sa devenim mai buni, dar Ea nu are nevoie sa se schimbe.
   DACA AM VEDEA-O PE SFANTA FECIOARA, N-AM CREDE MAI MULT.
   Vizionarii o vad pe Sfanta Fecioara, tridimensional: pot s-O atringa, s-O auda, sa vorbeasca cu Ea asa cum vorbim noi unii cu altii. A o vedea pe Sfanta Fecioara cu ochii este cu siguranta un har, dar cand vizionarii au intrebat-o pe Sfanta Fecioara de ce nu le apare tuturor, Ea a raspuns cu cuvintele biblice:  << Fericiti cei care n-au vazut si au crezut >>(Ioan 20, 29).
   Putem sa ne gandim ca daca am vedea-O pe Sfanta Fecioara am crede mai mult; dar credinta nu intra prin ochi, credinta este in dimensiunea inimii si a spiritului. Putem s-O intalnim, s-O experimentam si chiar s-O iubim pe Sfanta Fecioara  mai profund, fara s-O vedem cu ochii trupesti.
   Sfanta Fecioara, aici la Medjugorje, nu ne reveleaza nimic nou. Nu ne satisface curiozitatea, nu prezice viitorul, nu ne inspaimanta, ci pur si simplu ne adreseaza invitatii.
   Medjugorje este un semn stralucitor ca Dumnezeu il cauta pe om, pentru ca omul are nevoie de El. Medjugorje este glasul Dumnezeului din Eden cand ii spune lui Adam: 
<< Unde esti? Omule, de ce te ascunzi de Mine? De ce ti-e teama de Mine? >>
   Nu trebuie, asadar, sa ne asteptam sa cunoastem aici ceva nou, ci trebuie doar sa incepem sa traim ceea ce stim deja.
   Unii sustin ca astazi crestinismul ar fi in criza. Dar de fapt, nu este adevarat, crestinii sunt cei in criza, pentru ca crestinismul nu este o ideologie, ci o Persoana. Iar acelora care spun ca crestinismul este invechit si nu mai are de spus nimic acestei lumi, eu le-as spune ca, in realitate,  crestinismul n-a fost inca descoperit, n-a fost descoperita forta sa, forta Lui Isus. Sfanta Fecioara a venit aici ca noi sa cunoastem mai bine cine este Isus, pentru ca numai asa ne putem cunoaste mai bine pe noi insine.
   Dumnezeu si Sfanta Fecioara au venit sa ne caute pentru ca ne iubesc. In general noi ne rugam la Dumnezeu dar as indrazni sa spun ca si Dumnezeu ne roaga... prin Sfanta Fecioara, Dumnezeu ne cere astazi sa credem in El si sa-L iubim; pentru ca asa cum noi aven nevoie de dragostea Lui Dumnezeu, si El are nevoie de dragostea noastra, de inima noastra si de increderea noastra.
   Desigur ca unele mesaje ale Sfintei Fecioare nu sunt atragatoare, usoare, comode. Sfanta Fecioara a venit aici pentru a ne scoate din comoditate, pentru a ne duce pe calea salvarii, pe calea vietii si ne indica o strada neasfaltata, plina de bolovani, dura si stramta.
   Aparitiile Sfintei Fecioare nu sunt o inventie, nu sunt o fantezie. Daca citim Biblia, vedem cum toata credinta noastra este bazata pe aparitii. Biblia e plina de aparitii, de viziuni, de revelatii, nu este ceva imposibil. Unica diferenta intre Lourdes, Fatima si Medjugorje este ca Sfanta Fecioara apare aici astazi... Nu stiu unde va aparea maine. Dar ma gandesc ca o mama nu poate sta tacuta, nemiscata. Sfanta Fecioara a fost ridicata la Cer, dar nu "pensionata"... Dragostea Ei pentru fiecare dintre noi o indeamna sa vina printre noi si sa ne vorbeasca.
   Dumnezeu ni s-a daruit cu totul si ne cere totul.
   In primele zile si chiar in primii ani ai aparitiilor, era un entuziasm mai puternic, cum este normal in toate lucrurile vietii. Este usor sa te entuziasmezi o zi, o luna, un an, dar trebuie sa cresti mereu, sa te straduiesti sa lupti. Viata este o lupta, mai ales cea spirituala, o lupta dura pentru a ramane pe calea care duce la Dumnezeu. Dar pentru aceasta batalie, Sfanta Fecioara ne da instrumente eficace pe care trebuie sa stim sa le folosim... Putem citi chiar toate mesajele Reginei Pacii, dar daca nu ascultam de ele sau daca le uitam dupa cinci minute, nu ne sunt de folos.
   Mesajele sunt putin repetitive... Este o fraza care se aude adeseori. Este adevarat.  Chiar si eu am fost tentat s-O intreb pe Sfanta Fecioara: << De ce nu-mi spui ceva nou, ceva senzational, ce n-am mai auzit inca...? >> Dar apoi am inteles ca problema nu era in mesajul sau cuvantul rostit de Sfanta Fecioata, ci in mine, in inima mea egoista. Inima mea dorea ca Sfanta Fecioara sa rezolve ceea ce trebuia sa rezolv eu. Mesajele sunt ca niste semne care indica drumul, dar daca noi ne asezam langa un semn stradal, nu mai ajungem unde vrem sa mergem. Nimeni nu ne poate inlocui, nimeni nu poate trai in locul nostru, nimeni nu poate suferi sau muri in locul nostru. Fiecare dintre noi este invitat sa-I raspunda personal Lui Dumnezeu, sa-i spuna "da" sau "nu".
   Dumnezeu vrea de la noi totul. Este foarte exigent.
   Dumnezeu vrea de la noi totul, pentru ca El ne-a dat noua totul: ni S-a dat cu totul pe Sine Insusi, toata dragostea Sa, viata Sa, si vrea de la noi totul. Cum sa-L intalnim pe Dumnezeu? trebuie doar sa dorim sa-L intalnim.
   << Odata, un discipol s-a dus la maestrul sau spiritual si l-a intrebat:
   - Cum sa-L intalnesc pe Dumnezeu? Am citit atatea carti si am umblat peste tot prin lume, dar nu L-am gasit.
   Si atunci, maestrul l-a dus langa un fluviu, l-a apucat de cap si l-a cufundat in apa, tinandu-l asa, cu putere. Baiatul incerca inutil sa scape. La un moment dat, maestrul l-a tras afara si 
l-a intrebat:
   - Ce doreai cel mai mult atunci cand te tineam sub apa?
   Iar discipolul a raspuns:
   - Aerul!
   Si atunci maestrul i-a replicat:
   - Cand Il vei dori pe Dumnezeu cu atata putere, Il vei intalni, cu siguranta. >>
   Nu putem sa ne inselam sufletul: sufletul Il cauta pe Dumnezeu pentru ca a iesit din mainile si din inima Lui Dumnezeu, iar atunci cand nu-I percepe prezenta, da semne de nervozitate, de ratacire, de neliniste. Trebuie doar sa recunoastem aceste semne: sufletul care striga in noi, un suflet slabit care cauta hrana, Il cauta pe Dumnezeu.
   Sfanta Fecioara cere o credinta puternica.
   Ne invita la credinta care nu este o autosugestie, deoarece credinta inseamna sa-I deschizi usa Cuiva, sa-I deschizi usa inimii. Teama este contrara credintei. Uneori se gaseste si printre credinciosi cate unul care se teme de trecut, de viitor, de boala, care se teme de numarul 13, de pisica neagra etc. Pentru ca atunci cand credinta scade, creste superstitia si crestinii devin ridicoli. Daca nu voi fi aproape de Dumnezeu, ma voi teme de toate. Dar daca Dumnezeul tau este Atotputernic, de ce trebuie sa te temi? Totul este in mainile Sale: toata istoria, tot universul, la fel si viata ta si moartea ta. Dar, cum spune Sfantul Augustin: << Dumnezeu ne-a creat fara noi, dar nu vrea sa ne salveze fara noi, fara "da"-ul nostru. >> 
   Multe persoane venind la Medjugorje, spun ca gasesc pacea si reusesc sa se roage mai bine, dar problema intervine cand se intorc acasa... Sfanta Fecioara este intotdeauna aceeasi in Africa, in America, in Italia, la Medjugorje. Noi suntem cei care ne schimbam !
   Pate ca stam cu Dumnezeu doar cinci, zece minute, o ora... Apoi Il lasam pe Dumnezeu in biserica, iar noi mergem singuri si ne traim viata zilnica.
    De ce sa ma rog? Dumnezeu are nevoie de inima mea.
   Rugaciunea este hrana credintei noastre. Cat ma rog, atat cred: una merge impreuna cu cealalta. Rugaciunea este doar un mijloc, nu scopul. A te ruga pentru a te ruga, nu are sens, pentru ca Dumnezeu nu are nevoie de rugaciunea mea. Dumnezeu are nevoie de inima mea, de viata mea, are nevoie de mine. Este mai usor sa-I dau Lui Dumnezeu rugaciunea, decat inima.
   Rugaciunea este un instrument care pregateste terenul, caci daca in viata mea nu este rugaciune, nu exista nici spatiul in care Dumnezeu poate veni la mine. Dumnezeu stie sa astepte, iar cand ma intalneste, nu ma intreaba: << Ce-ai facut? De ce ai pacatuit? Unde ai fost ? >>  In esenta, Dumnezeu nu e interersat de pacatele noastre, ci de noi. 
   Sfanta Fecioara se apropie de noi, cu mare respect.
   Nu ne constrange, nu ne forteaza, ci insista si nu spune niciodata : << voi trebuie sa...>>, ci: << Ma plec in fata libertatii voastre. >>
   Daca credem ca este mai bine sa pacatuim, putem si sa pacatuim; nimeni nu ne poate constrange sa nu o facem, nimeni nu ne poate interzice. Orice pacat este o realitate care  atrage, ceva care promite mult; nici un pacat nu este urat exterior, dar iti da putin si la sfarsit iti ia totul, te prinde intr-o plasa din care numai Harul Lui Dumnezeu te poate elibera.
   Medjugorje - confesionalul lumii.
   Sfanta Fecioara ne invita, mai ales aici, la spovada. Si intr-adevar se spune ca Medjugorje este confesionalul lumii. In ultimul timp spovada a intrat in criza pentru ca s-a pierdut constiinta pacatului. Caci daca nu exista Dumnezeu, nu exista nici pacatul...
   Pacatul este o realitate spirituala care influenteaza relatiile noastre, viata noastra si vedem numai consecintele lui, nu vedem cauza nervozitatii, a nelinistii pe care o provoaca pacatul. Astfel confesionalele sunt goale si clinicile psihiatrice pline; pentru ca daca se neglijeaza spiritul omului, inima sa,  realitatea spirituala, se neglijeaza si omul. Sufletul nostru este ca o fereastra, ca un geam: cand geamul este luminat de soare, se vad toate petele. 
   Asa este si cand sufletul noastru, inima noastra, este luminata de Dumnezeu, de soarele Sau, de harul Sau: se vede orice pata. De aceea, cei mai mari sfinti s-au simtit cei mai pacatosi. Nu din umilinta, ci pentru ca se vedeau mai bine pe ei insisi.
   Sfanta Fecioara ne vorbeste cu simplitate, ca o mama.
   Ea ne iubeste, dar si sufera cu noi. Sufera atunci cand sufar si eu si O doare atunci cand eu n-O iau in serios, cand n-O ascult, cand ma indepartez de Ea. Mesajele Sale pot sa fie simple, daca nu chiar banale, dar Sfanta Fecioara n-a venit aici ca sa faca o cateheza intelectuala sau teologica; a venit ca sa ne vorbeasca cu un limbaj simplu, cu limbajul unei mame. Intr-o familie in care copiii sunt pe calea cea buna, parintii n-au nevoie sa vorbeasca, sa repete, sa sfatuiasca; daca insa copiii o iau pe o cale gresita, parintii nu obosesc sa-i corijeze. La fel se intampla si in lume; daca totul merge bine, nu este nevoie de aparitiile Sfintei Fecioare: acestea sunt numai un semn al timpului nostru, un semn ca Dumnezeu vrea sa ne spuna ceva... Prin aparitiile Sfintei Fecioare, Dumnezeu se apleaca asupra noastra mai inainte ca noi sa ne intoarcem la El. Cum spune Sfantul Ioan apostolul:  
<< Nu noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci El ne-a iubit pe noi >> (1 Ioan 4,10)."

                                                                    "Ecoul Mariei, Regina Pacii" nr.3-4

5 comentarii:

  1. Laudati sa fie Isus si Maria!

    Draga Daniela,

    Iti multumesc pentru postarile tale si pentru blogul frumos pe care l-ai dedicat Iubirii.
    Te rog, daca vrei, sa promovezi petitia de mai jos pentru Unirea datelor de Pasti. Eu nu prea am avut succes sau poate mi s-a confirmat inca o data ca oamenii nu vor sa faca nimic pentru Dumnezeu pentru ca nu-L iubesc.

    Daca nu-ti place textul si daca ai mai multi prieteni care sa te sustina, poate initiezi o alta petitie. Probabil ca era mai inspirat s-o denumesc: Petitie pentru ca toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Domnului la aceiasi data.

    Iti multumesc.
    Domnul Slavei sa va binecuvanteze,
    Camelia
    cameliarosulescu@yahoo.com

    http://www.petitieonline.com/unirea_datelor_de_pati

    Surse:
    Papa Ioan Paul al II-lea, Discursuri şi omilii cu ocazia vizitei în România. 7-9 mai 1999

    http://www.pastoratie.ro/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=157&Itemid=123

    Stareţul Tadei de la Vitovniţa, “Cum îţi sunt gândurile aşa îţi este şi viaţa”
    Fragmente
    Rugăciunea stăruitoare înseamnă rugăciune din inimă. Din inimă ne rugăm Domnului. El nu cere de la noi cuvinte filozofice. Lui trebuie să ne rugăm din inimă, ca părinţilor:

    ”Ajută tuturor sufletelor şi nu mă uita şi pe mine Doamne. Fă ca toţi să aibă pace, să Te iubească, aşa cum Te iubesc îngerii. Şi ne dă şi nouă putere să Te iubim, aşa cum Te iubesc Prea Sfânta Maică, îngerii şi sfinţii Tăi. Dă-mi şi mie această putere, să te iubesc cu tărie!”

    Căci nu e nici o putere care să se poată împotrivi iubirii. Iubirea este putere nebiruită, căci Dumnezeu este Iubire.

    http://www.scribd.com/doc/2673033/parintele-tadei-cum-iti-sunt-gandurile-astfel-iti-este-si-viata
    Carte
    “Hai să fim fiii luminii, să slăvim pe Domnul în toată veşnicia!”
    http://www.scribd.com/doc/51778536/Staretul-Tadei-Cum-Iti-Sunt-Gandurile-Asa-Iti-Este-Si-Viata
    „In India, toti crestinii, si catolicii, si ortodocsii, au Pastele in aceeasi Duminica (au reusit ei acest acord!)...”
    http://www.formula-as.ro/2012/1006/spiritualitate-39/maica-tereza-despre-mila-si-dragoste-14746

    Părintele Arsenie Boca, Fericirea de a cunoaşte Calea - Pag. 233

    Pag 287 -288
    Rugăciunea neîncetată

    Matei 18:
    19. Dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru (mântuirea) pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în Ceruri.
    20. Că unde sunt doi sau trei adunaţi întru numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.

    Cuvintele acestea, pe lângă înţelesul literei, mai au şi următorul înţeles: pământul este trupul, iar mai cu deosebire inima; cei doi sau trei sunt puterile sufletului, care, dacă se vor învoi pe pământ, adunându-se într-un gând, va fi şi Dumnezeu în mijlocul lor.

    http://www.scribd.com/calincalinc/d/31967004/6-FERICIREA-DE-A-CUNOA%C5%9ETE-CALEA

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga Camelia, m-am alaturat,din toata inima,semnatarilor petitiei si ma bucur pentru initierea ei.O voi promova si eu. Citesc mesajele care vin prin profetii ultimelor timpuri, si toate cer unitate prin inceperea in a trai in unitate Sarbatorile Pascale. Isus sufera din cauza acestei mari rupturi-schizme, TRUPUL MISTIC AL LUI CRISTOS SUFERA. Biserica crestina a fost UNA si acest lucru i-a conferit PLINATATE si FORTA. Ea trebuie sa devina UNA pentru ca sfasiata, dezbinata, faramitata, a devenit slaba, iar noi nu dorim asta, nu? Dorim ca BISERICA sa fie PUTERNICA si SFANTA ca sa dobandeasca victorie de netagaduit asupra RAULUI.
    Unitatea se va infaptui, Isus Insusi o spune, iar daca noi suntem deschisi acestui maret plan divin, unitatea s-ar putea realiza in bucurie si sarbatoare, dar daca ne opunem in mod repetat STRIGATULUI CERULUI,unitatea s-ar putea infaptui prin suferinta-purificare a Bisericii , a crestinilor-madularele ei.

    lAUDAT SA FIE ISUS SI MARIA !

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga Daniela,

    Foarte frumoasa postarea aceasta si m-am regasit in multe chestii.
    Cel mai mult mi-a placut ideea "nici un pacat nu este urat exterior, dar iti da putin si la sfarsit iti ia totul, te prinde intr-o plasa din care numai Harul Lui Dumnezeu te poate elibera." Este atat de adevarat ca pentru o placere de mica durata, ramanem goi in interior...chiar ne ia totul. Si mai interesant mi se pare sa stim ca Dumnezeu nu ne tine socoteala la rau. Citeam in 1 Corinteni 13, "dragostea nu tine socoteala de rau"...Dumnezeu care este iubire, nu tine socoteala de raul ce l-am facut, nu ne intreaba de ce am facut, nu ne ia la rost, ci ne primeste cu bratele deschise.
    Tot ce trebuie s afacem este sa-i spunem DA lui Dumnezeu...si toate celelalte ni se vor adauga!

    O zi binecuvantata tuturor!

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu numai tu te regasesti in multe chestii, ci si eu si poate multi altii. Mi-a placut si mie mult felul in care a fost expusa aceasta tema, foarte usor de inteles. Modul in care noi insistam asupra pacatelor trecute, nu-i place Lui Dumnezeu. Eva de la Nusfalau a avut o viziune in care i-a fost revelat acest fapt, anume ca pacatele spovedite si asupra carora s-a exprimat cainta, nu mai trebuie sa ne revina in minte, e ca si cum ai scormoni in gunoaie si face placere celui rau.

    Te imbratisez cu drag.

    Laudat sa fie Isus si Maria!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.