Un om mai puternic decat Dumnezeu?

                                                                                                                  


      Multi au fost surprinsi de mesajul atat de scurt al Gospei ( Fecioarei Maria) din iulie 2009 :
     "Dragi copii, acest timp sa fie pentru voi timpul rugaciunii.  Va multumesc ca ati raspuns la chemarea Mea."

    Este cat se poate de evident:  Gospa voia sa ne surprinda! Este foarte dragut sa vedem ca Mama Lui Dumnezeu foloseste "trucuri" de scriitor pentru a ne scoate din moleseala noastra spirituala, pentru a ne capta atentia si a ne bransa din nou la esential.
  

    Intr-o zi, intr-o omilie, Parohul de Ars a strigat:  "Cunosc un om mai puternic decat Dumnezeu !"
    Cum toti se intrebau cine ar putea fi acest "superman",  sfantul Paroh a adaugat: "Este omul care se roaga."  Si si-a facut efectul!  A explicat atunci ca omul care se roaga are putere asupra Inimii Lui Dumnezeu, Il poate face sa-si schimbe planurile."

    Avem 1000 de exemple din viata poporului Lui Dumnezeu, de ieri si de azi.  Imi place mai ales episodul dintre Adonai si profetul Sau Moise (Exod 13,17). Poporul evreu fusese atat de departe in neascultare si adulter spiritual (cu Vitelul de Aur) cand Dumnezeu i-a declarat lui Moise: "Nu voi merge cu voi!"  Or, poporul evreu era angajat in desert, si ne vine greu sa ne imaginam cum ar fi putut iesi prin mijloace omenesti. Dar un om, unul singur, Moise, a stat in fata Lui Dumnezeu pe munte, rugandu-I-se, din toata inima lui, sa nu-si paraseasca poporul.  Dumnezeu a ascultat rugaciunea acestui om, si-a schimbat parerea si a hotarat ca sa mearga cu Israel spre Pamantul Fagaduit.  Prin rugaciunea umila si sincera a unui om, mii de alti oameni si-au salvat viata si, printre ei, stramosii Lui Cristos!  Ce miza de necrezut are rugaciunea noastra!  Fara aceasta intimitate pe care Moise o avea cu Dumnezeu, pana la a discuta cu El si chiar a-L contrazice liber, cum fac prietenii buni, poporul lui Israel ar fi disparut in desert!
    Cine va lauda indeajuns puterea celei mai mici dintre rugaciunile noastre facute cu inima?  "Daca ati vedea valoarea celei mai mici dintre rugaciunile voastre, spune Gospa, v-ati ruga neincetat!"
    Adeseori desfasuram energii enorme - timp, bani, sanatate - pentru a ne atinge scopurile, si uneori esuam, in ciuda eforturilor noastre.   Dar cand Dumnezeu merge cu noi, si noi cu El, atunci totul se schimba!
    Lumea de azi, precum evreii de atunci, si-a inmultit "viteii de aur" si si-a organizat timpul fara Dumnezeu.  Ridicand in slavi adulterul, oamenii isi injecteaza ei insisi moartea si isi impun astfel suferinte interioare din ce in ce mai insuportabile.  Copiii nevinovati sunt cele mai nedrepte victime.

    Atunci Dumnezeu cauta noi "Moise", oameni umili si iubitori, pentru a sta in fata Lui si a I se ruga.
    Cate miracole sunt suspendate deasupra noastra, gata sa fie eliberate!  Caci "Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului, ci sa fie viu".  Noi trebuie sa facem ca aceste miracole sa cada!  Nu este vreme sa ne agitam, sa inmultim tentativele pur omenesti, nici sa credem in promisiunile politicienilor care incalca - in majoritate - poruncile Lui Dumnezeu.
    Nu, a venit ceasul sa cadem in genunchi.
                                                                                                                 Sr. Emmanuel

DOUA CONTRACTE PENTRU FERICIRE

     Jelena Vasilj (una dintre vizionarii de la Medjugorje) este foarte fericita la Roma, unde studiaza teologia la Universitatea Dominicana Angelicum. Ea ii impresioneaza intotdeauna pe cei ce o aculta, prin intelepciunea si profunzimea de care da dovada. La intrebarea mea:

     - Ce te invata Gospa in aceasta perioada (prin locutiuni) ?

ea a raspuns:

     - Dumnezeu este prezent in fiecare detaliu al vietii noastre, in cea mai mica actiune din timpul zilei, chiar si in lucrurile cele mai materiale si aparent nesemificative. El se daruieste pe deplin in fiecare secunda, iar noi gresim prin faptul ca restrangem primirea noastra si relatia noastra cu El numai la anumite ore, conform programului zilnic. Bineinteles ca este necesar sa avem momente in care sa ne oprim din activitate pentru El, dar sa nu incetam a-i fi deschisi in fiecare secunda, astfel ne vom imbogati din Propria Sa Persoana care ni se daruieste continuu, iar atunci chiar si cea mai mica dintre clipe va capata o valoare imensa. Este ceea ce traia Fecioara Maria pe pamant: o permanenta comuniune cu El.

     La douazeci de ani, Jelena inca nu-si alesese drumul in viata.

     - Important este, spunea ea,  sa traiesc complet prezentul. Nu ma ingrijoreaza nimic din viitor , caci Dumnezeu il cunoaste. Daca ma voi casatori sau nu,  aceasta nu are importanta pentru mine, nu-mi fac griji, caci  Dumnezeu umple inima mea in totalitate.

 Orice femeie este chemata la maternitate si a se darui din iubire, este cel mai frumos lucru pentru ea; dar exista mii de feluri de a trai aceasta maternitate, nu numai trupeste. Invat de la Maria sa fiu mama pentru suflete, chiar si buchisind ! Lumea nu intelege aceasta si totusi moare din lipsa maternitatii...

     A te abandona Lui Dumnezeu?  Este un contract sigur...!

     De curand, am fost uimita de un alt tip de contract, iata cum s-au petrecut lucrurile:

     In ziua aceea, Marija primea un grup mare de pelerini si prietena sa, Kat, abia avea loc langa ea pentru a traduce. In timp ce strabatea cu privirea  multimea de pelerini, ea se simti dintr-o data frapata de un chip care se deosebea cu totul de celelalte, o fata atat de luminoasa ce iradia ca un soare in mijlocul norilor. Ce bucurie !  O bucurie inexprimabila se revarsa de pe chipul acela, iar lui Kat ii venea greu sa se mai concentreze asupra traducerii.  Nu mai vazuse niciodata o asemena bucurie!  Cu toate acestea, barbatul statea smerit in spate, langa perete, si nimic din aspectul sau exterior nu-l scotea in evidenta.

     De indata ce Marija si-a terminat discursul, Kat o lasa fara sa pregete pe mana dragilor de pelerini, avizi de fotografii, autografe si "tutti quanti", si se repede catre acel soare care stralucea langa perete.

     Era un preot micut, inalt de trei coti,  si atat de batran incat parea ca vine din alt secol !

     - Parinte, iertati-mi intrebarea, daca este indiscreta, insa as dori foarte mult sa aflu cum de traiti o asemena bucurie. Trebuie sa aveti vreun secret...

     Preotul venea din Italia. 

     Kat ii privi mai indeaproape ochii: cu toata varsta sa inaintata, el avea privirea inocenta a unui copilas.

     Va voi spune, domnisoara. Am nouazecisicinci de ani. Cand aveam cinci ani, mi-am dat, cu tristete seama,  ca oamenii se plang fara incetare, pentru una, pentru alta si acest lucru m-a socat. Am simtit, deasemenea ca pe Isus Il doare acest lucru. Atunci am facut un contract cu El si I-am promis, ca pe timpul primilor o suta de ani ai vietii mele, nu ma voi plange niciodata, ci dimpotriva,  Ii voi aduce slava pentru toate lucrurile bune cat si pentru cele neplacute, voi pretui si ma voi bucura intotdeauna de darul vietii. Si trebuie sa va spun, domnisoara, ca mi-am tinut promisiunea.  Si, pe parcursul tuturor acestor ani, in care m-am bucurat de darul vietii,  raul nu m-a putut atinge, m-am ferit astfel de toti diavolii !

    - Incredibil ! Insa, daca aveti nouazecisicinci de ani, contractul dumneavoastra va expira in curand ! a replicat Kat razand.

     - M-am gandit la acest lucru intr-una din zilele trecute... Atunci I-am spus Lui Isus ca sunt gata sa reinnoiesc contractul pentru urmatorii o suta de ani ai vietii mele !

     

                                                                                     ( Sr.Emmanuel - Medjugorje anii 90... )    

     ROZARIUL,  "SCUT ANTI-ATOMIC"

    In timpul celui de-al doilea razboi mondial, bomba atomica a distrus Hiroshima. In jurul impactului, la 2 km imprejur, nu mai exista nici un suflet viu. Un desert al mortii!  Or, o casuta se afla langa biserica parohiala, doar la sapte imobile de punctul central al exploziei. Oricat de incredibil ar putea parea, aceasta casa a ramas absolit intacta. Era vorba despre prezbiteriul preotilo iezuiti. Opt iezuiti locuiau acolo.  Nici unul dintre ei nu a fost afectat deloc de bomba, ei au scapat din acea nenorocire nu  numai vii, dar perfect sanatosi.  Au murit la varste inaintate, cu multi ani mai tarziu.  Parintele Hupert Scgiffer, unul dintre iezuiti, avea 30 de ani atunci cand a explodat bomba. A mai traiti inca 33 de ani sanatos, inainte de a muri la Frankfurt, in 1982.  In 1976, pentru marele Congres Euharistic de la Filadelfia, a dat marturie publica. Eram prezenta si eu.  Pe vremea aceea, cei 8 membrii ai comunitatii iezuite mai traiau inca.  Expertii s-au aplecat timp indelungat asupra acestei enigme, investigand, cu ajutorul celor mai bune aparate si cercetand cu pasiune cele mai mici indicii ale unei forte ascunse in constructie.  Cum s-a putut ca aceasta casa, care nu avea nimic special si semana cu o simpla casa japoneza, sa reziste unui astfel de cataclism?  De altfel, iezuitii insisi, au trebuit sa se lase examinati  de  un numar de pest 200 oameni de stiinta.  Concluzia ramane aceeasi: ei nu intelegeau cum acesti oameni au putut sa supravietuiasca in mijlocul acestei hecatombe in care toate celelalte fiinte vii pierisera, cu miile.  Dar iezuitii o stiau!  Dar degeaba au tot spus-o si au strigat-o de pe acoperisuri, nu erau crezuti.  Raspunsul nu era stiintific!  Parintele Hupert explica, ca aceasta protectie o atribuie Sfintei Feciaore, caci fratii sai si el puneau in practica ceea ce ceruse Ea la Fatima.

  





  El le declara expertilor:

     "Ma aflam in centrul primei explozii atomice, si sunt inca viu, sanatos.  Nu am fost atins de distrugere. Nu puteti si voi sa faceti la fel?  In casa noastra, spunea el, era un lucru diferit de celelalte case, unul singur: in fiecare zi noi recitam acolo, impreuna, Rozariul!"

                                                                                                   www.enfantsdemedjugorje.com